„Rusia a trecut Rubiconul“. Vladimir Putin nu concepe altă variantă decât câștigarea războiului din Ucraina cu orice preț

0

Vladimir Putin a semnat vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie după ce separatiştii proruşi din aceste regiuni au organizat aşa-zise referendumuri în zonele ocupate militar din Ucraina.

Vladimir Putin apare pe un ecran, în Piața Roșie din Moscova, adresându-se miilor de spectatori
Putin le-a spus rușilor, în Piața Roșie, că victoria va fi a lor Foto AFP

Rușii au organizat o ceremonie somptuoasă pentru anexarea teritoriilor ocupate, o decizie prin care vor să-și întărească amenințările cu arma nucleară și să descurajeze armata ucraineană eliberatoare din a-și recupera teritoriile.

Rusia revendică aproximativ 109.000 km pătrați din teritoriul ucrainean, sau aproximativ 18%, în plus față de Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Anunțul lui Putin vine după ce liderii occidentali au exprimat critici dure la adresa Rusiei, președintele american spunând că SUA nu va accepta „niciodată, niciodată, niciodată” anexarea teritoriilor ucrainene.

De asemenea, Consiliul de Securitate ONU urmează să voteze, vineri, o rezoluție pentru condamnarea referendumurilor, conform Franței, care deține, în prezent, președinția organizației. Totuși, rezoluția nu are nicio șansă să treacă de veto-ul rușilor.

Pe de altă parte, amenințările cu bomba atomică ale rușilor nu au reușit să aibă efectul scontat, iar contra-ofensiva ucraineană continuă în estul țării. Cei patru lideri instalați de Kremlin în regiunile ucrainene s-au adunat, vineri, la Moscova, înainte de ceremonie.

Putin a ales escaladarea

Surse politice rusești consultate de Al Jazeera spun că încercarea Rusiei de a anexa teritoriile din sudul și estul Ucrainei semnalează angajamentul Kremlinului față de ofensivă. „Nu există nicio îndoială că Rusia a trecut Rubiconul", a declarat Konstantin Zatulin, un deputat de rang înalt în Duma de Stat din partea partidului de guvernământ Rusia Unită.

Zatulin a declarat pentru Al Jazeera că recentele referendumuri de anexare au scopul de a arăta Occidentului că Rusia nu are nicio intenție de a renunța la obiectivele sale politice și militare din Ucraina, în pofida recentelor eșecuri.

„În fața presiunii externe, Putin crește de obicei miza în loc să facă un pas înapoi sau să ofere concesii", a spus el.

O astfel de mișcare închide unele opțiuni de retragere, dar vorbim despre lupta Rusiei pentru a-și asigura existența și locul în lume împotriva eforturilor de a ne diviza și de a ne provoca daune ireparabile", a adăugat el.

Andranik Migranian, profesor la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova și fost consilier al administrației prezidențiale, a declarat că Rusia a decis că trebuie să ia "măsuri serioase și decisive pentru a recâștiga inițiativa" în urma unei contraofensive ucrainene surpriză în regiunea nord-estică Harkov la începutul acestei luni.

Voturile și recenta decizie a Moscovei de a mobiliza mai multe trupe sunt semne ale determinării Rusiei, a susținut Migranian.

"Cred că decizia lui Putin a fost menită să schimbe dramatic situația și să pună atât Occidentul, cât și Ucraina într-o poziție foarte inconfortabilă... Aceste referendumuri închid ușa oricăror negocieri și deschid posibilitatea lichidării totale a Ucrainei ca stat independent, deoarece orice teritoriu pe care Rusia îl va câștiga în viitor ar putea fi integrat în Rusia.", a spus el pentru Al Jazeera.

„Ucraina va înceta să mai existe ca stat”

Migranian a explicat că Rusia dorește ca Occidentul să nu mai înarmeze Ucraina și, în schimb, să facă presiuni asupra Kievului pentru a accepta termenii Moscovei pentru încheierea conflictului.

„În caz contrar, Ucraina va înceta să mai existe, ceea ce va fi o înfrângere masivă pentru Occident - în special pentru Joe Biden și democrați în ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului", a spus el.

Așteptând o catastrofă

La începutul acestei luni, situația de pe front a început să se schimbe dramatic. Pentru prima dată de la începutul războiului, forțele armate ucrainene au lansat o contraofensivă masivă, recuperând așezări importante din regiunea Harkov – Izium, Balaklia și Kupiansk. Drept urmare, Kievul a recăpătat controlul asupra aproape a întregii regiuni Harkov, în multe locuri înaintând până la granița cu Rusia.

Cea mai semnificativă înfrângere a armatei ruse de la începutul războiului a schimbat dramatic situația din interiorul Rusiei. Sursele publicației Moscow Times au spus că ofensiva ucraineană a obligat Kremlinul să anunțe mobilizarea și să se grăbească cu referendumurile privind anexarea regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

Putin nu poate pierde, așa că trebuie să schimbe urgent situația, a explicat o sursă apropiată de Kremlin.

Referendumurile sunt o scuză pentru a justifica mobilizarea, iar amenințarea războiului nuclear este un mesaj pentru politicienii occidentali, potrivit sursei. „Mesajul este: nu uita, Ucraina nu are dreptul să ne învingă. Prin furnizarea de arme, nu faceți decât să întârzieți dispariția Ucrainei”.

„Era evident că armata avea nevoie de mai mulți oameni. Și era clar că anunțul va veni după alegerile locale. Și după vot, totul s-a întâmplat”, a spus un oficial federal de rang înalt.

O sursă care participă în mod regulat la reuniunile de la Kremlin a descris evenimentele după cum urmează: „Ofensiva ucraineană le-a dat în sfârșit generalilor o scuză pentru a obține decizia de mobilizare. Peste tot, generalii au exprimat nevoia de mai multe resurse. Au cerut o masă critică de cizme pe pământ ucrainean. Este ca atunci când renovați o casă. Inițial, muncitorii promit că vor face totul la timp și cu resursele disponibile, apoi ceva nu merge bine și îți spun: „Păi, la ce te așteptai? Nu avem asta și asta. Generalii ne-au tras căciula peste ochi.”

Șeful unei bănci de stat a spus că este extrem de îngrijorat de faptul că președintele Rusiei ia toate deciziile fără consultare.

„Există o lipsă totală de coordonare; e dezordine. Putin spune tuturor lucruri diferite”, a spus o sursă apropiată guvernului. El a precizat că acest lucru se aplică nu numai economiei, ci și modului în care este condus războiul. „Ce făceam în Harkov? Nimeni nu are habar – nici politicienii, nici militarii."

Putin însuși se aștepta probabil ca subalternii săi să fie mai pregătiți pentru mobilizare, așa cum arată faptul că și-a luat o scurtă perioadă de concediu după anunțul acesteia.

Dar lui Putin îi este greu să se relaxeze. În a treia zi de pauză, problemele legate de mobilizare l-au îndemnat să-l demită pe ministrul adjunct al apărării responsabil cu logistica și să semneze un decret prin care să excludă studenții de la convocare.

Evitarea mobilizării

Zilele acestea, manageri de la agenții guvernamentale, precum și companii publice și private, s-au luptat pentru a găsi modalități de a-și proteja angajații de recrutare.

„Cei 300.000 rezerviști despre care ministrul Apărării Serghei Șoigu a spus că vor fi mobilizați sunt doar o distragere a atenției. Acum este parțial, dar apoi va avea loc mobilizarea în masă, iar după aceea arme nucleare tactice”, a prezis o sursă apropiată guvernului.

Guvernul a încercat în mod activ să stopeze fuga programatorilor și managerilor de tehnologie din Rusia. Dar nu doar companiile IT întocmesc liste de persoane pentru scutiri. Un director al unei companii majore a descris procesul: „Companiile trimit liste Ministerului Apărării prin intermediul ministerelor de resort, care apoi le transmite ofițerilor de recrutare.”

Oficialii primesc scutiri folosind o schemă similară. Un oficial federal de nivel mediu a descris modul în care managerii trimit liste de angajați pentru scutire de mobilizare către Ministerul Apărării. El recunoaște că procesul nu este încă bine pus la punct, iar mulți dintre cei chemați încearcă să scape arătându-și legitimația de serviciu .

Scutirile pentru funcționari, deputați și angajați ai companiilor de stat nu se extind și la familiile acestora. Cei cu rude de sex masculin de vârstă militară nu au nici un mijloc de ieșire. Mulți funcționari publici au cumpărat deja bilete de avion pentru frații, fiii și nepoții lor și i-au trimis în străinătate. Unii și-au văzut deja chemate rudele la comisariate.

Cu toate acestea, nu toată lumea poate negocia rudelor o scutire sau le poate expedia în afara țării. „Dacă află cineva? Voi fi declarat dușman al patriei și întemnițat. Frica este palpabilă, oamenii sunt în stare de șoc și anxietate constantă”, a spus o sursă apropiată guvernului.

A crescut de o sută de ori cererea pentru locuri pentru avioanele private de la anunțul mobilizării, scrie The Guardian. Un singur bilet costă până la 1,5 milioane de ruble (25.851 USD). The Guardian a mai notat că fiul unui „deputat proeminent al Dumei de Stat”, care face în mod regulat declarații anti-occidentale, a zburat la Istanbul pe 24 septembrie din cauza mobilizării. Se pare că acest deputat și-a escortat personal fiul la aeroport pentru a se asigura că i se va permite să iasă din țară.

Sunt și deputați, senatori și parlamentari regionali și-au anunțat public intenția de a merge pe front.

Societatea rusă este polarizată în atitudinea față de război, potrivit șefului unei companii de stat: „Avem oameni cu opinii polarizate chiar și în cadrul aceleiași organizații. Unii sunt total împotriva tuturor, în timp ce alții vor să-și înființeze propriile grupuri militare private.

Kremlinul se pregătește pentru un război prelungit

Un indiciu clar că Kremlinul se pregătește pentru un război prelungit este proiectul de buget pentru 2023-2025. Aceasta arată că cheltuielile pentru armata rusă în acest an se vor ridica la aproape 5 trilioane de ruble (86,2 miliarde de dolari), 3,5 trilioane cât fusese planificat inițial. În anii următori, cheltuielile vor depăși, de asemenea, previziunile. În același timp, Kremlinul crește cheltuielile pentru poliție, aparent temându-se de protestele opoziției.

„Suntem în tranziție către o economie de război. Tot ceea ce ține de dezvoltare – infrastructură, educație, sănătate – trece în plan secundar”, a explicat o sursă din Ministerul de Finanțe. El a spus că nu are rost să ne uităm la cifrele bugetare pentru 2024-2025, deoarece situația evoluează atât de rapid în acest moment.

„Putin alege întotdeauna escaladarea. Și va continua să aleagă escaladarea, inclusiv cu arme nucleare”, a prezis o altă sursă apropiată Kremlinului care a lucrat cu Putin de mulți ani.

Fiecare pentru sine

În ciuda catastrofei iminente, nimeni din elita Rusiei nu a încercat să-l convingă pe Putin să oprească războiul. În timp ce în primele luni, figuri precum Aleksei Kudrin, șeful Camerei de Conturi, au încercat să-i explice lui Putin consecințele deciziilor sale, asta nu se întâmplă astăzi. Potrivit surselor publicației, Putin încă repetă mantra că Rusia este înconjurată de inamici și mașinațiuni ale NATO. A vorbi cu el nu are rost.

Toată lumea se adaptează. Același Kudrin este ocupat acum cu negocieri cu Kremlinul pentru împărțirea celei mai mari companii IT din Rusia, Yandex (proprietarul său miliardar Arkadi Voloj vrea să se implice în dezvoltarea tehnologiei dronelor, stocarea în cloud și educație). Dacă Kudrin va determina Kremlinul să accepte acordul, el va primi o participație la Yandex în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari - un aranjament foarte dubios în ceea ce privește legea corupției.

Toți așa-zișii „liberali economici” ai guvernului — șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, ministrul de finanțe, Anton Siluanov, șeful Sberbank, German Gref și alții — au făcut tot ce au putut pentru a preveni prăbușirea economiei ruse. Conservatorii atât din elită, cât și din populația generală i-au criticat ani de zile pe acești oameni pentru că sunt prea obsedați de principiile pieței occidentale, dar, de la începutul războiului, niciunul dintre ei nu a dat semne de dezacord cu Putin.

Mobilizarea nu va produce nemulțumire în rândul elitei ruse. Se pare că doar o persoană din eșaloanele superioare ale puterii – judecătorul Curții Constituționale Konstantin Aranovski – și-a dat seama de consecințele dezastruoase ale trecerii la anexarea teritoriilor ucrainene ocupate și a decis să demisioneze la începutul acestei săptămâni.

Există puțin sprijin sincer pentru război în cadrul instituției ruse, potrivit unui director al unei mari companii private care îl cunoaște pe premierul Mihail Mișustin. Toți acești oficiali care fac comparații cu cel de-al Doilea Război Mondial în public fac doar ceea ce se așteaptă de la ei. Este mecanismul lor de apărare.

Un alt manager al unei companii importante de stat a caracterizat starea de spirit drept una de „doom iminent”. Sursa, care și-a descris propria întoarcere din vacanța de vară drept „o întoarcere la închisoare”, a spus: „Oamenii sunt gata să-și conducă copiii, soții și fiii la măcel. Este de-a dreptul rău... Oamenii nu mai au nevoie de terapeuți; au nevoie de psihiatri.”

Când îi întrebați pe cei din elită care se opun războiului de ce nu își dau demisia, mulți admit că este posibil din punct de vedere tehnic.

„Puteți cumpăra un bilet dus în afara țării. Dar ce faci? Unde mergi? Nu poți lua cu tine mai mult de 10.000 de dolari”, a spus un oficial de rang înalt apropiat guvernului.

Familia, proprietățile imobiliare și banii îi rețin pe mulți. Conform statisticilor recente, salariul mediu lunar al unui funcționar în 2020 a fost de 147.000 de ruble (2.542 USD), iar salariile la Kremlin și la guvern au fost de aproximativ 250.000-300.000 de ruble (desigur, există o mulțime de modalități informale de a-și completa salariul). „Există o mulțime de bani în sectorul public în acest moment. Companiile de stat oferă directorilor de top din companiile occidentale care au părăsit Rusia salarii de 1,5 până la 2 ori mai mari decât cele primite anterior. Plus un bonus de instalare”, a spus un fost oficial federal.

În ciuda dovezilor care arată contrariul, mulți oameni continuă să creadă că războiul se va termina în curând. „Chiar și acum, oamenii încearcă să creadă că totul este temporar. Lucrurile escaladează acum și asta este bine pentru că înseamnă că totul se va termina mai devreme”, a spus o sursă de la o mare companie privată care are întâlniri cu oficiali de rang înalt.

Cu toate acestea, unii oameni pleacă. Ei pleacă în liniște după ce și-au pus ordine toate treburile – au retras bani și au făcut aranjamente pentru proprietatea lor. Obținerea permiselor de ședere în străinătate necesită timp. „Este la modă acum să obțineții cetățenia israeliană. Oamenii se mută și în Asia de Sud-Est”, a spus o persoană apropiată guvernului, care cunoaște mulți oameni plecați în străinătate.

Oficialii guvernamentali pe care i-am intervievat – atât susținătorii războiului din Ucraina, cât și cei care s-au opus acestuia în plan intern – le-a fost dificil să precizeze scopul final al războiului și posibilele sale rezultate. „Este clar că trebuie să câștigăm. Aceasta este singura opțiune posibilă. Trebuie să facem totul pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă și trebuie să o facem acum. Acest tren merge deja și suntem în el; există doar două moduri de a ieși”, a spus un oficial de rang înalt.

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Rusia pierde, sursa Moscow Times a răspuns că nu-și poate imagina un astfel de scenariu. Ca și în cazul celorlalți intervievați ai publicației care susțin războiul, el a reiterat doar narațiunea rostită de propagandiști: Occidentul vrea să distrugă Rusia, iar înfrângerea într-un război cu Ucraina ar însemna dispariția Rusiei.

Amenințarea armelor nucleare

Kremlinul a avertizat că, în urma referendumurilor, "situația juridică se va schimba radical din punctul de vedere al dreptului internațional, iar acest lucru va avea consecințe și asupra securității în aceste teritorii".

Aliatul lui Vladimir Putin, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, a declarat marți că Moscova are dreptul de a se apăra cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru "cu siguranță nu este o cacealma", relatează Reuters.

”Dacă amenințarea la adresa Rusiei depășește limita de pericol stabilită, va trebui să răspundem. Fără a cere permisiunea nimănui, fără consultări lungi. Și cu siguranță nu este o cacealma”, a spus Medvedev.

Însă doi generali ruși în retragere au declarat săptămâna trecută pentru Al Jazeera că este puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, cu excepția cazului în care trupele NATO se vor implica direct în conflict.

"Dacă Occidentul atacă Rusia cu forțele sale armate convenționale, atunci răspunsul Rusiei ar putea foarte bine să fie nuclear, deoarece nu există nicio comparație între potențialul militar convențional al Occidentului și cel al Rusiei", a declarat Evgeni Bujinski, un general-locotenent în retragere care a servit ca negociator de top al armatei ruse pentru controlul armelor din 2001 până în 2009.

Ideea că Rusia are rezerve infinite de soldați care pot fi desfășurați este departe de realitate, a declarat George Barros de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

El a adăugat că actualul curs al războiului dovedește că lumea a supraestimat mult timp puterea armatei ruse. Scopul, a spus el, al recentului impuls de mobilizare parțială al lui Putin este doar acela de a menține actuala linie de front după toate pierderile.

Generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane din Europa, spune că ultimele decizii ale președintelui rus Vladimir Putin seamănă cu comportamentul lui Adolf Hitler în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich, când a încercat să atragă mai mulți soldați în Wehrmacht.

"Comportamentul actual al lui Putin îmi amintește de Hitler, care în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich a forțat tineri și bătrâni să intre în Wehrmacht. Ironia destinului: Putin face ceea ce au făcut naziștii", a spus Hodges într-un interviu pentru Bild.

Generalul australian în retragere Mick Ryan, un absolvent al Facultății de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins, spune că principalele obiective pe care Putin le-a urmărit au fost: să îi mulțumească pe adepții liniei dure față de Ucraina; să nu provoace nemulțumirea populației generale; să facă pe plac forțelor armate; să lase impresia că nu pierde războiul.

Din contră, șeful Statului Major General al Germaniei, general Eberhard Zorn, declara miercurea trecută într-un interviu pentru Reuters că Rusia are potențialul de a deschide un „al doilea teatru de război” dacă alege să facă asta și nu ar trebui subestimat.

Ted Galen Carpenter de la Institutul Cato din Washington, spune că Putin dorește în continuare să pună capăt rapid conflictului și că, dacă Ucraina și Occidentul s-ar arăta dispuși să negocieze, Moscova ar veni probabil la masa negocierilor.

Rusia


Ultimele știri
Cele mai citite