Raport Amnesty International. Șirul lung al abuzurilor comise de Kremlin în Crimeea: cum se manifestă represiunea rusă în teritoriile ocupate

Rusia încearcă „să eradicheze” identităţile ucraineană şi tătară din peninsula Crimeea şi să modifice compoziţia demografică în acest teritoriu pe care l-a anexat acum zece ani, în special prin transferuri de populaţie, denunţă Amnesty International într-un raport publicat luni.

FOTO Shutterstock

În martie 2014, Rusia a anexat oficial peninsula Crimeea după un pretins referendum organizat în mod ilegal în favoarea separării de Ucraina. Câteva luni mai târziu, regimul de la Moscova a sprijinit o insurecţie prorusă în estul Ucrainei.

„În zece ani de ocupaţie, Rusia a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a delegitima suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei”, subliniază organizaţia nonguvernamentală internațională pentru drepturile omului în acest raport în care descrie politicile utilizate de regimul de la Moscova pentru a „modifica compoziţia etnică” în peninsula anexată.

Rusia lui Putin a „căutat în mod sistematic să eradicheze identităţile ucraineană şi tătară în Crimeea, perturbând, restrângând şi interzicând utilizarea limbilor ucraineană şi tătară în Crimeea în educaţie, media, la sărbătorile naţionale şi în alte aspecte ale vieţii”, denunță Amnesty.

În acelaşi timp, „Rusia a procedat la transferuri forţate de populaţie de pe teritoriul Crimeei şi transferuri ale populaţiei civile ruse spre această peninsulă”, adaugă acest ONG cu sediul central la Londra.

Totodată, presa independentă a fost redusă la tăcere, minorităţile religioase reprimate, iar programele şcolare modificate pentru a se asigura că tinerele generaţii nu vor dispune de cunoştinţele necesare „pentru a pune la îndoială naraţiunea rusă asupra istoriei Crimeei”, enumeră Amnesty printre brutalitățile comise de ocupația rusă.

Un model de ocupație pentru celelalte regiuni

Locuitorii din Crimeea au fost de asemenea constrânşi să accepte paşapoarte ruseşti sub ameninţarea că „vor fi privaţi de drepturile fundamentale, li se va refuza accesul la serviciile esenţiale, riscând chiar să fie expulzaţi”.

„Aceste politici par să fie un model pentru planurile Rusiei în celelalte regiuni ale Ucrainei pe care le ocupă”, denunţă Amnesty International.

În 2022, dictatorul rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina. Din septembrie 2022, el pretinde că a alipit Rusiei alte patru regiuni ucrainene: Doneţk şi Lugansk (în est), Zaporojie şi Herson (în sud), asta deși armata rusă le ocupă parțial.

De atunci, Amnesty afirmă că a primit informaţii despre „îndoctrinarea şi coerciţia flagrante practicate de autorităţile ruse în şcolile din zonele ocupate în regiunile Zaporojie şi Herson, precum şi în alte teritorii ocupate”.

Regimul de la Moscova „a introdus noi manuale şcolare, care - printre alte lucruri - justifică invazia”, a declarat pentru AFP Patrick Thompson, autorul raportului.

Ruşii „au plasat chiar şi personal militar înarmat în şcoli, în special pentru a-i forţa şi intimida pe profesori pentru ca ei să urmeze programa” dorită de Moscova, precizează el.

Invazia lui Putin în Ucraina a intensificat „considerabil” represiunea împotriva „oricărei manifestări de sprijin pentru Ucraina sau oricărei simple suspiciuni de lipsă de loialitate faţă de autorităţile ruse de ocupaţie”, prin concedieri, amenzi, percheziţii, detenţii, arestări arbitrare sau proceduri judiciare, subliniază Amnesty international.

Practicile Rusiei în teritoriile ocupate în Ucraina „încalcă clar” tratatele internaţionale, denunţă Patrick Thompson, citat de AFP și Agerpres.