Presiune globală fără precedent asupra Moscovei să încheie războiul. Este un armistițiu iminent?

De la Vatican la Beijing și de la Istanbul la Bruxelles și Washington, diplomația a avansat în ritm fulgerător în ultimele 24 de ore, iar presiunea asupra Kremlinului se apropie de un punct de cotitură, se arată într-o analiză Kyiv Post.

Donald Trump și-a schimbat tonul față de Vladimir Putin FOTO AFP

La scurt timp după miezul nopții, duminică, ora Moscovei, președintele rus Vladimir Putin a ținut o conferință de presă surpriză. După ce a mulțumit partenerilor internaționali, a îndemnat la o coaliție globală pentru combaterea „fascismului”.

Apoi, pe nepusă masă, fără vreo introducere, Putin a propus discuții de pace directe, nemediate, cu Ucraina la Istanbul.

Anunțul a venit pe fondul unor îngrijorări crescânde în ultimele zile. Ambasada SUA la Kiev tocmai avertizase asupra unui posibil atac aerian la scară largă asupra Ucrainei. Unii analiști au sugerat chiar că schimbarea bruscă de ton a lui Putin este bine calculată: pentru a justifica escaladarea, dar a pivot simultan către diplomație ca modalitate de distragere a atenției.

Câteva ore mai târziu, duminică, Papa Leon al XIV-lea a reacționat de la Vatican. În prima sa binecuvântare publică în calitate de suveran pontif în fața a 100.000 de persoane care s-au adunat în Piața Sfântul Petru, a făcut apel la oprirea imediată a războiului. 

„Să se facă tot posibilul pentru a obține o pace autentică, dreaptă și durabilă”, ,a îndemnat el.

Înainte de a deveni papă, pe când era episcopul Robert Prevost în Peru, el numise deja invazia Rusiei un act  „imperialist”. Cuvintele sale conțin acum întreaga greutate a papalității.

Ulterior în cursul zilei, președintele american Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că Putin a propus o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia, joi.

Trump a îndemnat Ucraina să accepte „imediat”.

Odată extrem de încrezător că poate media rapid un acord de pace, tonul lui Trump devenit recent mai precaut, reflectând îndoielile administrației sale cu privire la intenția lui Putin de a negocia cu bună-credință.

Răspunsul lui Zelenski a venit rapid. El a confirmat disponibilitatea Ucrainei de a participa la discuții și a subliniat încă o dată că necesitatea unui armistițiu total drept o condiție pentru negocieri propriu-zise.

„Nu are rost să prelungim vărsarea de sânge. Sper că rușii nu vor căuta scuze”, a scris el, înainte de a anunța că se va deplasa personal la Istanbul joi.

Doi înalți oficiali ucraineni au subliniat faptul că Ucraina a respectat toate așteptările occidentale privind disponibilitatea pentru pace, într-un interviu pentru Kyiv Post.

„Am făcut tot ce ne-a cerut Casa Albă”, a spus unul dintre ei. „Acum, vorbind față în față – sau refuzând să ne prezentăm – va fi clar cine blufează.”

Același oficial a declarat că summitul din Turcia reprezintă o oportunitate cheie pentru președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.

„Acesta este momentul în care Erdoğan are ocazia să își flexeze mușchii geopolitici”, a declarat oficialul, citând remarci anterioare în care Putin a lăudat postura independentă a lui Erdoğan.

Un al doilea oficial a adăugat că Ucraina a fost un partener fidel al SUA și a acuzat Moscova că se folosește negocierile pentru a tărăgăna lucrurile, indicând faptul că a venit momentul ca Putin să acționeze în concordanță cu promisiunile sale sau să fie demascat.

Activitate diplomatică intensă în timp ce Xi Jinping a stat alături de Vladimir Putin în Piața Roșie

Activitatea diplomatică din această săptămână a urmat paradei de Ziua Victoriei, sărbătorită de Rusia în 9 mai, în care accentul s-a pus nu atât  pe puterea internă, cât pe optica internațională.

Printre cei așezați lângă Putin s-a numărat președintele chinez Xi Jinping. Observatorii au interpretat acest gest drept semnalul angajamentului China față de relațiile cu Rusia, care nu este unul neapărat de susținere. Conferința de presă a lui Putin, programată la doar câteva ore după vizita lui Xi, sugerează posibilitatea ca între timp cei doi să fi purtat o conversație privată.

China s-a angajat în discuții comerciale critice cu Statele Unite în Elveția. Aceste negocieri, axate pe tarife și acces la piață, sunt considerate vitale pentru redresarea post-pandemie a Beijingului.

Rusia reprezintă doar 3,9% din schimburile comerciale ale Chinei. Țările NATO reprezintă peste 40%, SUA și UE fiind în centrul acestora.

Aliații occidentali pregătesc sancțiuni împotriva Rusiei

Un proiect legislativ împotriva Rusiei, propus de senatorul american Lindsey Graham – care prevede impunerea unor tarife de până la 500% țărilor care cumpără petrol, gaze sau uraniu rusesc – este un alt factor de presiune asupra Rusiei.

O atare măsură prezintă un risc semnificativ pentru China, un importator major de energie rusească. Poate că Beijingul oferă sprijin retoric Moscovei, în schimb calculele sale economice par să se schimbe.

Rolul Turciei în calitate de gazdă o pune de asemenea în centrul atenției. Analiștii menționează de mult timp Turcia, China și un mic grup de state arabe drept potențiali intermediari. Astfel că Erdoğan s-ar putea poziționa acum în centrul unei posibil progres diplomatic.

În Europa, presiunile rămân coordonate. Sâmbătă, liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit au vizitat împreună Kievul, reafirmând astfel unitatea Occidentului și sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei.

La Washington, sprijinul bipartizan pentru noile sancțiuni este în creștere. Propunerea lui Graham este una dintre numeroasele proiecte care câștigă teren, în timp ce parlamentarii încearcă să crească presiunea asupra Kremlinului pe fondul unui scepticism crescând cu privire la intențiile acestuia.

Așadar, Putin se confruntă acum cu presiuni pe trei fronturi: diplomatic, economic și strategic. Odată cu angajamentul Ucrainei față de procesul de pace, atenția se îndreaptă acum către Rusia, în timp ce toată lumea așteaptă să vadă dacă își va îndeplini în cele din urmă disponibilitatea declarată de a se angaja pe deplin în negocieri de pace.

În acest sens, e de așteptat ca următoarele zile să clarifice dacă într-adevăr Moscova este pregătită să întâmpine o soluție negociată pentru a încheia războiul sau dacă deschiderea declarată față de pace este doar la nivel de retorică, conchide Kyiv Post.

Context și ultimele evoluții după ce liderii europeni, cu susținerea SUA, au propus un armistițiu total de 30 de zile

După ce preşedintele rus Vladimir Putin a propus deschiderea unor negocieri directe între Kiev şi Moscova, China şi-a exprimat speranţa într-un acord de pace „durabil” care să pună capăt războiului în Ucraina, în timp ce guvernul german a făcut apel la Moscova să adere la armistiţiul de 30 de zile, înaintea oricăror discuţii de pace, relatează Agerpres, citând agenții internaționale de presă.

„Sperăm că părţile vizate vor continua să recurgă la dialog şi la negocieri pentru a ajunge la un acord echitabil, durabil şi constrângător, care să fie acceptabil pentru toate părţile implicate”, a transmis Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, în cadrul unei conferinţe de presă.

În acelaşi timp, guvernul german a făcut apel la Moscova să adere la armistiţiul de 30 de zile, propus de Kiev şi lideri europeni, care, dacă era acceptat, urma să intre în vigoare de luni.

În plus, ministrul de externe german Johann Wadephul, a avertizat luni că, în cazul în care Rusia nu este dispusă să declare o încetare a focului de durată în Ucraina, care ar face posibile negocierile de pace, Moscova trebuie să se aştepte la mai multe sancţiuni, precum şi la livrări suplimentare de arme pentru Ucraina.

Guvernul german insistă ca Rusia să accepte mai întâi armistiţiul de 30 de zile înainte de orice negocieri semnificative destinate să pună capăt războiului în Ucraina, transmite DPA.

Thorsten Frei, secretarul general al guvernului german, a declarat duminică seară la postul de televiziune ARD că un armistiţiu trebuie, în mod logic, să aibă loc înainte de a putea începe orice negocieri. Frei, membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Friedrich Merz, a declarat că evoluţiile recente au arătat că preşedintele rus Vladimir Putin nu a reuşit să respecte nici măcar propriile declaraţii de încetare a focului.

„În schimb, atacurile cu rachete s-au intensificat”, a spus responsabilul german. „Avem nevoie acum de un semn credibil al unei dorinţe autentice nu doar de a purta discuţii, ci a le face să reuşească”, a spus Frei, subliniind că, în absența unui armistiţiu, discuţiile de pace „nu ar avea sens”.

Cancelarul Friedrich Merz, alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer şi premierul polonez Donald Tusk au susţinut sâmbătă, în cadrul vizitei lor la Kiev, apelul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Rusia privind un armistiţiu de 30 de zile, fără condiţii prealabile, începând de luni, 12 mai.

Drept răspuns, Putin a propus reluarea discuţiilor directe între Moscova şi Kiev, fără condiţii prealabile, la Istanbul, joi, afirmând că acestea ar putea duce la un armistiţiu, sugerând că respinge iniţiativa propusă de Kiev şi liderii europeni.

„Moscova nu ar trebui să subestimeze faptul că Occidentul este acum dispus să exercite multă presiune”, a transmis  Wadephul la sosirea sa la reuniunea aşa-numitului Grup de la Weimar, format din Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit şi UE, la Londra.

Ministrul noului guvern german a sublinia, totodată, că există un impuls în acest moment care ar putea însemna „că Europa revine în sfârşit la o situaţie în care să domnească pacea”, dar că, în acest scop, „Rusia ar trebui să acţioneze”.

„Germania aşteaptă acum o încetare a focului din partea Rusiei şi apoi dorinţa de a negocia”, a spus el, avertizând că, în caz contrar, ţările europene sunt în măsură să pună în aplicare sancţiuni suplimentare şi că, potrivit informaţiilor sale, „hotărârea” SUA este, de asemenea, puternică în această privinţă.