Medvedev, mai amenințător ca niciodată, inclusiv cu UE și NATO: războiul cu Ucraina va fi permanent. Rușii din străinătate, curtați de Kremlin
0Fostul președinte rus Dmitri Medvedev afirmă deschis intențiile Kremlinului, lucru pe care îl ocolește deocamdată Vladimir Putin.
În timp ce Putin face pe alocuri declarații despre „pace” dar numai cu condiția legitimării „noilor realități”, Medvedev recunoaște că regimul actual din Rusia vrea să ducă războiul până la distrugerea Ucrainei, chiar și cu prețul de a înfrunta deschis NATO și Uniunea Europeană.
Calificând Ucraina drept un „cancer”, fostul președinte rus cere ca țara vecină „să nu mai existe sub nicio formă”. El confirmă astfel avertismentele formulate mai ales de Ucraina și alte state independente ocupate cândva de Uniunea Sovietică, și anume că orice „înghețare” a războiului din Ucraina, care ar implica recunoașterea ocupației ruse asupra a 17 la sută din teritoriul acestei țări, exact cum cere Putin, ar putea fi interpretată de liderul autoritar rus ca o slăbiciune a Occidentului și ar putea fi folosită de el pentru a reface forțele și a reînarma armata rusă pentru a declanșa un nou război sub alte pretexte inventate.
Amenințări directe împotriva UE și NATO
Potrivit lui Medvedev, lupta Moscovei împotriva Kievului nu mai are cale de întoarcere, cu certitudinea unui nou conflict în cazul opririi războiului curs, situație care nu va putea fi evitată nici de Uniunea Europeană, nici de NATO. Ucraina va servi mereu ca „pretext pentru noi ostilități”, a amenințat el.
„Riscul unor noi confruntări va persista, chiar pentru totdeauna. Probabilitatea unui nou conflict este 100%, puțin contează ce se va întâmpla. Nici relația Ucrainei cu UE, nici aderarea acestei țări artificiale (termen propagandistic inventat de Kremlin, n. red.) la NATO nu vor putea evita un conflict”, a insistat el.
Dmitri Medvedev, 58 de ani, fost președinte și premier, manifestă o atitudine extrem de ostilă față de Ucraina și față de Occident de la lansarea invaziei, la 24 februarie 2022. Săptămâna trecută, el a amenințat din nou Ucraina cu un atac nuclear dacă își va continua acțiunile pe teritoriul rus.
Această declarație a lui Medvedev se înscrie în multele semnale exprimate recent de oficiali de rang înalt din Rusia, inclusiv de către Putin, precum că Kremlinul nu are niciun interes să negocieze pe tema Ucrainei, ci doar să-și impună propriile condiții de „pace”, comentează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Chestiunea granițelor rusești
Medvedev a reluat totodată retorica propagandistică privind „teritoriile istorice rusești”. Totuși, el nu a menționat și limite geografice pentru aceste presupuse teritorii.
Omisiunea lui Medvedev nu este întâmplătoare, deoarece Kremlinul tinde să modifice acest concept în acord cu obiectivele sale expansioniste într-o zonă foarte largă, incluzând în general Asia Centrală, întregul Caucaz și unele părți din Europa de Est, notează ISW.
Însă nu este exclus ca Putin să considere și alte țări drept „teritorii rusești”. Un panou publicitar răspândit recent în Rusia cu logoul agenției de presă de stat TASS îl prezintă pe liderul de la Kremlin declarând că „granițele Rusiei nu au limite”. Acest panou a fost afișat și la Ivangorod, lângă granița cu Estonia.
„Lumea rusă are un caracter global”, a susținut Vladimir Putin într-o intervenție avută în octombrie anul trecut la Clubul de discuții Valdai.
În decembrie anul trecut, președintele american Joe Biden a făcut apel la susținerea Ucrainei și a avertizat că, în cazul în care Putin va câștiga, va privi mai departe și va ataca NATO.
Kremlinul caută să-i atragă de partea sa pe toți vorbitorii de rusă din Occident
Până la un posibil atac al Rusiei împotriva UE și NATO, Kremlinul insistă să prezinte Occidentul drept o amenințare atât pentru rușii care locuiesc în statele occidentale, cât și pentru Rusia.
Ministerul rus de Externe susține că rușii aflați în Occident sunt supuși unei „atitudini rusofobe” și „abuzurilor”, punându-li-se obstacole birocratice și interzicându-li-se accesul la competiții sportive, evenimente culturale și mass-media în limba rusă.
În timp ce evocă astfel de presupuse abuzuri, Lavrov plasează Kremlinul drept un „protector” al tuturor vorbitorilor de limba rusă, nu doar al cetățenilor ruși.
Kazahstanul, în colimatorul ultranaționaliștilor ruși
Pe de altă parte, ultranaționaliștii ruși au luat în colimator Kazahstanul, unde autoritățile depun eforturi pentru a întări rolul limbii kazahe în detrimentul celei ruse, o rămășiță a fostei puteri coloniale sovietice. O lege propusă anul trecut prevede ca ponderea limbii kazahe să crească la 70% la radio și la televiziune, inițiativă respinsă categoric de Moscova.
Un blogger ultranaționalist rus a susținut cu nerușinare că identitatea kazahă nu există fără elementul rusesc, declarându-se revolat de redenumirea unor gări din limba rusă în limba kazahă. Un alt blogger rus a acuzat Kazahstanul de „rusofobie” și că se îndreaptă din ce în ce mai mult spre Occident.
Renunțarea la limba rusă, o limbă impusă forțat inițial de Imperiul Rus, apoi de Uniunea Sovietică, a devenit un element al eforturilor pentru redescoperirea identității naționale în foste colonii ale Moscovei. Însă Moscova refuză să piardă teren în fostele sale zone de dominație și pune etichete denaturate, de la „rusofobie” până la „nazism”, pentru orice act de redescoperire națională în cazul vecinilor săi.
Se încarcă comentariile...
