Mark Galeotti: Verticala puterii, reinventată în Rusia

Mihail Misuştin (stânga) şi Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Odată îndepărtată necesitatea plictisitoare a alegerilor, Kremlinul pare acum pregătit să se îndrepte spre tehno-autoritarism. Diriguitorul acestui proces pare a fi premierul Mişhail Mişustin, scrie istoricul şi expertul în chestiuni de securitate Mark Galeotti, un fin cunoscător al politicii ruse.

Un nou proiect de lege, intitulat „Despre principiile generale de organizare a puterii publice în entităţile constitutive ale Federaţiei Ruse”, propune o serie de modificări la nivelul administraţiilor regionale în numele acordării unui sens mai practic „sistemului unificat de autoritate publică”. Lansat anul trecut, „sistemul unificat de autoritate publică” a rămas neclar până acum. Dar, analizând noul proiect de lege, poate fi văzut ca o încercare de readaptare a „verticalei puterii” în Rusia la era tehnologică, afirmă Galeotti în The Moscow Times.

Guvernatorii, tot mai supuşi faţă de centru

Modificările ţintesc o formularea unui nou cadru de subordonare faţă de centru. Conducătorii de regiuni ar urma să fie numiţi „şefi”, fiind exclusă mai ales titulatura de „preşedinte”, precum în cazul Tatarstanului. Măsura poate fi simbolică, dar simbolismul contează în politică: în Rusia nu există decât un singur preşedinte. La fel, o gamă mixtă de legi şi reguli locale referitoare la mandate va fi înlocuită cu un mandat comun de cinci ani. În schimb, limitele de mandat vor fi eliminate, fiind nevoie doar de un sprijin adecvat în regiune şi girul Moscovei, dat evident în funcţie de loialitate, pentru rămânerea în post.

Viitorii şefi locali vor fi mai degrabă administratori politici decât executivi, iar preşedintele ţării îi va putea demite sau suspenda din motive de „pierdere a încrederii”. Cel demis nu va mai avea dreptul să conducă o regiune timp de cinci ani. Orice dezacord cu centrul va ajunge pe masa Consiliului de Stat, un organism muribund reinventat prin recentele reforme constituţionale.

Nu există nicio îndoială că proiectul de lege va fi adoptat, mai ales că a fost iniţiat de deputatul Pavel Kraşeninnikov şi de senatorul Andrei Klişas, ambii membri ai Partidului Rusia Unită, declarat câştigător cu majoritate absolută în urma alegerilor legislative din 17-19 septembrie.

Verticala puterii 2.0

Este în esenţă un nou demers de centralizare a puterii administrative în Rusia prezentat sub forma modernizării. Un demers prin care centrul încearcă să nu scape din mână controlul politic.

Şi totuşi, în practică, aceste reforme ar putea întări mai degrabă poziţia lui Mihail Mişustin şi a aparatului său guvernamental decât pe cea lui Vladimir Putin şi a tehnologii săi politici, notează Mark Galeotti.

Fostul premier, Dmitri Medvedev, se resemnase, se pare, să fie un coordonator al cabinetului său şi un ecou al lui Putin. Mişustin, în schimb, are ambiţia să conducă Rusia şi vede viitorul ei ca pe o maşinărie guvernamentală care funcţionează fără probleme, aşa cum a procedat la Fisc. O maşinărie construită pe fluxuri de date transmise în timp real, inteligenţă artificială şi lanţuri de comandă şi răspuns în cazul dereglării sistemului. Mişustin a construit deja un centru de coordonare a guvernului, un loc unde datele din cele 85 de centre regionale şi din alte surse sunt reunite pentru monitorizarea non-stop a funcţionării ţării. Controlul digital asupra şefilor locali urmează să prevaleze asupra celui manual, iar scaunul lor ar putea depinde de respectarea indicilor stabiliţi de sistem.

Noul proiect de lege este menit pentru consacrarea unei noi verticale a puterii, una adaptată la era tehnologică, dar nu există garanţii că tehno-autoritarismul oblăduit de Mişustin va fi mai „performant” decât formulele de control aplicate până acum în Rusia, conchide Mark Galeotti.