Gazul rusesc, o armă cu două tăişuri

În cadrul conflictului cu Ucraina, Federaţia Rusă a ameninţat în numeroase rânduri că va sista livrările de gaz către această ţară, cât şi în statele Occidentale. Postul britanic BBC încearcă să explice de ce o astfel de măsură ar avea repercusiuni severe asupra ambelor părţi.

Primul aspect în cadrul acestei dispute o reprezintă factura neplatită a Ucrainei pentru gazul primit din Rusia. Potrivit companiei Gazprom, autorităţile din Kiev trebuie să plătească Rusiei 2,2 miliarde de dolari (1,4 miliarde de euro). În cazul în care Ucraina nu va reuşi să îşi reducă datoria, Gazprom a anunţat că va cere ţării vecine plătirea în avans a gazului natural consumat, ori va dispune încetarea livrării.

Totuşi, în spatele acestei dispute, notează postul britanic, rămâne o luptă pentru putere între actualul guvern interimar de la Kiev, care doreşte o apropiere de Uniunea Europeană, şi Rusia, care vrea să-şi păstreze Ucraina în sfera sa de influenţă. Chiar dacă Rusia a anexat peninsula Crimeea, Kievul a reuşit să obţină din partea Uniunii Europene un împrumut în valoare de 1,6 miliarde de euro, precum şi eliminarea temporară a taxelor vamale pentru exporturile ucrainene către UE.

Fireşte, acest lucru a deranjat Kremlinul. Compania Gazprom a decis recent să majoreze preţul pe care Ucraina îl plăteşte pentru gazele naturale cu aproape 81% (de la 268 de dolari pentru mia de metri cubi la 485 de dolari). Anterior, importurile de gaze din Ucraina erau subvenţionate de Moscova datorită folosirii bazelor navale din Sevastopol de către forţele militare ruse.

Ucraina primeşte mai mult de 50 la sută din necesarul său de gaze naturale din partea Rusiei. Anul trecut, Gazprom a exportat circa 26 de miliarde de metri cubi de gaz în Ucraina. Institutul Oxford pentru Studii Energetice estimează că Ucraina consumă în fiecare an circa 50 de miliarde de metri cubi de gaze. În cazul în care Rusia ar sista livrarea de gaze către Ucraina, Uniunea Europeană are în vedere trimiterea de gaze naturale prin Slovacia.

Cine ar putea fi afectat de acest conflict?

Potrivit statisticilor, Uniunea Europeană îşi procură aproximativ o treime din necesarul de gaze naturale de la Federaţia Rusă, circa 50 la suta din acestă cantitate venind prin Ucraina. Pe lângă acest flux, alte două conducte de gaze leagă Rusia de UE: North Stream (sub Marea Baltică) şi Yamal.

Conductele de gaze naturale din Europa. FOTO BBC, Gazprom

Un alt lucru important de menţionat este că cei mai importanţi importatori europeni ai gazului rusesc sunt Germania şi Italia. Deşi au o dependenţă destul de mare, Germania a anunţat că intenţionează să construiască mai multe centrale electrice pe bază de cărbune, precum şi mai multe instalaţii de energie regenerabilă, pentru a-şi asigura independenţa energetică.

O altă conductă pentru gazele naturale ruseşti, aflată în construcţie, este şi South Stream, care va ajunge în Bulgaria, apoi se va ramnifica în nord spre Ungaria şi Austria, cât şi spre sud, în Italia. Cu toate acestea, Occidentul a anunţat c ar putea dispune amânarea construcţiei acestei conducte, ca parte a unor noi sancţiuni aplicate Rusiei.

Postul britanic scrie de asemenea că Austria şi Cehia s-ar afla într-un risc major dacă Rusia ar decide să limiteze exporturile de gaze. De asemenea, alte ţări expuse ar fi Polonia, precum şi tările baltice.

Conflictul cu Rusia asupra gazelor naturale nu este nou. În 2006, Rusia a dorit să majoreze preţul la mia de metri cubi cu mai mult de 400% pentru Ucraina. Răspunsul ferm al Kievului de atunci a fost că nu vor plăti o asemenea sumă. În câteva ore, mai multe ţări printre care Austia, Franţa, Germania şi Italia au anunţat o presiune redusă a gazului în conducte cu aproximativ 30%. Disputa a fost rezolvată rapid, însă a tras un prim semnal de alarmă Europei asupra vulnerabilitaţii resurselor sale naturale.

Fără îndoială, o reducere a exporturilor de gaze ale Rusiei ar afecta inclusiv Moscova. Institutul Oxford pentru Studii Energetice estimează că anul trecut 53% din veniturile din export ale Gazpromului (33,3 miliarde de dolari) au venit prin intermediul Ucrainei. Pe lângă pierderile financiare, sistarea gazului ar fi un dezastru reputaţional asupra Gazpromului şi Rusiei, conchide postul britanic BBC

Citeşte şi:.

Putin ameninţă România cu gazele. Liderul de la Kremlin se gândeşte să ceară banii-nainte

Liderul de la Kremlin a trimis României şi altor 19 state europene o scrisoare prin care avertizează voalat cu privire la riscurile economice generate de criza ucraineană, informează Mediafax, citând site-ul agenţiei ruse RIA Novosti.

Dezbatere Historia: Imperiul Rus ameninţă România cu gazele. Putin a luat Crimeea. Unde se va opri Rusia?

Liderul de la Kremlin a trimis României şi altor 19 state europene o scrisoare prin care avertizează voalat cu privire la riscurile economice generate de criza ucraineană.

Balcerowicz: Gazprom este o unealtă de agresiune si trebuie tratată ca atare

Gazprom este o unealtă de agresiune a Rusiei şi trebuie tratată ca atare, iar Europa trebuie să treacă peste „isteria“ cu gazele de şist, a declarat, la Bucureşti, Leszek Balcerowicz, fost vicepremier al Poloniei, fost ministru de Finanţe şi fost preşedinte al băncii centrale a acestui stat.