Europa pregătește lovitura de grație împotriva petrolierelor ruse. Economiștii trag semnale de alarmă

Europa pregătește un amplu pachet de sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei, cel mai dur de până acum, între care și o interdicție totală asupra serviciilor maritime, menită să diminueze considerabil abilitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina. Citând analiști, directori executivi și oficiali, publicația WP face o analiză a impactului asupra economiei ruse a sancțiunilor UE, în eventualitatea în care acestea vor fi aprobate de statele membre.

Măsura de a interzice total serviciile maritime pentru transporturile de petrol rusesc în apele UE, ar lărgi gama existentă de sancțiuni, înlocuind actualul sistem de plafonare a prețurilor petrolului, în contextul în care 14 națiuni europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au avertizat săptămâna trecută că vor acționa pentru a intercepta flota de petroliere creată de Rusia pentru a eluda sancțiunile.

Veniturile din petrolul rusesc au scăzut cu 50% în ianuarie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, după noile sancțiuni impuse de Trezoreria SUA giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil în octombrie.

Drept urmare, Moscova a fost obligată să vândă petrol la discount-uri semnificative ce abia mai depășesc 20 de dolari pe baril.

În combinație cu angajamentul asumat de India în acordul recent încheiat cu SUA, de a înceta să mai cumpere petrol rusesc, înlocuindu-l cu importuri din SUA și ,eventual, Venezuela, este de așteptat ca presiunile asupra economiei Rusiei să crească simțitor și chiar să aducă țara în prag de criză, estimează analiștii și economiștii ruși.

Pentru a eluda sancțiunile impuse asupra petrolului în urma invaziei în Ucraina, Kremlinul a folosit intermediari pentru a cumpăra petroliere vechi și a creat așa-numita flota din umbră, pentru a-și reduce dependența de serviciile de transport maritim occidentale. Totodată, asigurările pentru aceste petroliere s-au bazat pe susținerea băncii centrale, în timp ce au navigat sub pavilioanele unor țări cu legislație laxă precum Sierra Leone și Camerun, pentru a le masca proveniența.

Însă dacă noul pachet de sancțiuni al UE intră în vigoare, se estimează că acestea vor afecta aproape jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei, adică aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi, care trec prin apele europene prin Marea Baltică și Marea Neagră, transporturi ce ajung în mare parte în India, China și Turcia.

„Amenințări serioase pentru Rusia”

În condițiile în care navele din flota din umbră se confruntă în prezent cu interceptări din partea țărilor europene, costurile acestor transporturi prin Europa doar vor crește pentru Rusia, spune un academician rus apropiat de înalți diplomați de la Moscova.

„Aceasta este o amenințare nu doar pentru economie, ci și o chestiune politică legată de posibilitatea ca Rusia să permită astfel de acțiuni fără a-și pierde reputația politică”, a declarat academicianul.

Vladimir Putin se confruntă cu semnale de alarmă în creștere trase de oficiali ruși în legătură cu o criză economică la orizont, potrivit unei persoane care a intrat în contact cu acești oficiali și care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

Oficialii au lansat un avertisment privind scăderea veniturilor, ce ar mări deficitul bugetar fără noi majorări de impozite, totodată, va crește și presiunea asupra sistemului bancar rus din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor și a împrumuturilor corporative pentru finanțarea războiului.

Un director executiv de la Moscova a declarat că criza ar putea izbucni în „trei sau patru luni”, deoarece apar semne că inflația reală depășește cu mult nivelul declarat oficial de 6%, în ciuda menținerii ratelor dobânzilor la un nivel ridicat, de 16%. 

Semne ale tensiunii tot mai mari din economie sunt faptul că s-a înregistrat cel mai mare număr de închideri de restaurante la Moscova de la începutul pandemiei, precum și concedierile forțate a mii de lucrători pe măsură ce costurile cresc, a spus directorul.

„Nu avem nicio idee despre când se va termina războiul”, a adăugat el.

Iar presiunile asupra economiei ar putea crește și mai mult dacă Rusia nu reușește să-și impună voința în cadrul negocierilor trilaterale de pace.

„Dacă Trump ajunge la concluzia că Rusia sabotează procesul de negocieri, atunci este posibil să existe noi sancțiuni, inclusiv asupra sectorului energetic, iar aceasta este o provocare serioasă pentru Rusia”, a declarat academicianul rus.

„Dimpotrivă, Rusia devine din ce în ce mai vulnerabilă la presiunile economice”, confirmă Craig Kennedy, fost vicepreședinte la Bank of America Merrill Lynch, acum la Universitatea Harvard.

„Veniturile din petrol scad, împrumutul este suprasolicitat. Iar Moscova este conștientă că lucrurile doar se vor înrăutăți probabil în 2026”, a spus el.

UE a ezitat până acum impună o interdicție totală asupra transporturilor de petrol de teama că ar putea provoca o creștere contraproductivă a prețului petrolului.

Intermediari apăruți peste noapte

Însă, după ce SUA au sancționat cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, Rosneft și Lukoil, în octombrie anul trecut, urmarea a fost că a crescut brusc ponderea producției totale de petrol a Rusiei aflată sub sancțiunile SUA - la 80%. Astfel, Moscova a devenit și mai dependentă de flota sa din umbră pentru a-și transporta petrolul prin Marea Baltică și Marea Neagră către rafinăriile din India, Turcia și China.

„Cantitatea de petrol neautorizat produsă acum în Rusia este mult mai mică”, a spus Kennedy. „Dacă se înăsprește conformitatea cu reglementările privind transportul maritim, acest lucru ar putea pune și mai multă presiune asupra veniturilor din exporturi ale Rusiei.”

Oficialii europeni se vor confrunta probabil în continuare cu un joc de-a șoarecele și pisica în ceea ce privește vizarea petrolului ilicit rusesc. Deja de când SUA au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil, două noi companii intermediare misterioase - Redwood Global Supply FZE LLC și Alghaf Marine DMCC - au apărut de nicăieri și au devenit peste noapte exportatori majori de petrol rusesc, conform datelor de la Kpler, o firmă globală de informații despre mărfuri, compilate de Școala de Economie din Kiev.

Redwood a vândut 757.000 de barili pe zi în decembrie, iar Alghaf a vândut 174.000 de barili pe zi, după ce anterior nu tranzacționase nicio cantitate de petrol, conform datelor. „Ceea ce am observat este că volumele tranzacționate de aceste noi companii au crescut vertiginos”, a declarat Borys Dodonov, șeful Centrului pentru Studii Energetice și Climatice de la Școala de Economie din Kiev.

Analiștii au spus că, în contextul noilor riscuri, Rusia ar putea fi forțată să înregistreze o parte mai mare din flota sa din umbră sub pavilioane rusești, ceea ce le-ar putea face mai ușor ținte pentru sancțiuni.

Într-un astfel de scenariu, ar putea însă crește probabilitatea unui conflict privind tentativele de abordare a navelor sub pavilion rusesc, Moscova fiind așteptată să ia măsuri pentru a intimida Europa și a o sili să renunțe. Consiliul Maritim al Rusiei, supravegheat de fostul șef al Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, a avertizat la sfârșitul lunii trecute că vor fi luate măsuri pentru a proteja interesele transporturilor maritime rusești împotriva acțiunilor „statelor neprietenoase”.

„Întrebarea care se pune este dacă aceste acțiuni vor fi întreprinse de europeni singuri, fără participarea SUA”, a spus academicianul rus. „Atunci ar putea exista anumite măsuri de ripostă precum protecția printr-un convoi militar.”

Rusia exportă peste o treime din petrolul său cu petrolierele occidentale – în principal către India și China – utilizând servicii de transport maritim occidentale. Interdicția ar pune capăt acestui comerț, care se desfășoară în mare parte prin intermediul flotelor țărilor maritime ale UE, inclusiv Grecia, Cipru și Malta, potrivit Rador.