Elitele economice ruse, despre calculele lui Putin într-un potenţial război de uzură în Ucraina: „Crede că va avea câştig de cauză pe termen lung”

Vladimir Putin FOTO Profimedia

Preşedintele rus Vladimir Putin se pregăteşte pentru un război lung de uzură în  Ucraina şi va fi neînduplecat în efortul de a folosi arme economice precum blocada exporturilor de grâu pentru a şubrezi sprijinul occidental pentru Kiev, consideră membri ai elitei economice din Rusia, relatează Washington Post.

Kremlinul a văzut în semnele de ezitare recente ale unor guverne europene indicii că Vestul ar putea să-şi piardă coerenţa în încercarea de a contracara invazia în Ucraina, mai ales că preţurile globale la energie au sărit după impunerea sancţiunilor Moscovei.

Putin „crede că Occidentul va deveni epuizat”, a dezvăluit un miliardar rus bine conectat, vorbind sub rezerva anonimatului de teama represaliilor. Putin nu s-a aşteptat la răspunsul iniţial puternic şi unit al Occidentului, iar în prezent „încearcă să reconfigureze situaţia. Crede că pe termen lung va avea câştig de cauză”. Liderii occidentali sunt vulnerabili la ciclurile electorale, de aceea Putin îşi pune încrederea că „opinia publică se va schimba într-o bună zi”.

Şi un oficial rus apropiat de cercurile diplomatice de la Moscova, care a vorbit de asemenea sub anonimat, spune că embargoul asupra petrolului - prezentat de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, ca fiind de natură să „pună presiune maximă asupra Rusiei să încheie războiul” - ar avea doar prea puţin efect pe termen scurt.

„Starea de spirit a Kremlinului e că nu putem pierde - indiferent de cost”, a spus acesta.

Populaţia ţărilor din UE „resimte impactul acestor sancţiuni mai puternic decât noi. Occidentul  a comis greşeală după greşeală, ceea ce a dus la crize tot mai mari, prin urmare să susţii că toate se întâmplă din cauza evenimentelor din Ucraina şi ce face Putin acolo nu este deloc corect”, a remarcat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov într-un interviu pentru WP.

E o postură ce sugerează că Kremlinul e de părere că poate depăşi Occidentul cu privire la domolirea impactului sancţiunilor economice.

Putin nu are altă soluţie decât să continue războiul sperând că blocada grâului ucrainean va „duce la instabilitate în Orientul Mijlociu şi va provoca un nou aflux de refugiaţi”, spune şi Serghei Guriev, fost economist-şef la Banca Europeană Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Poziţia agresivă a Rusiei în această privinţă pare să reflecte modul de gândire al şefului războinic al Consiliului de Securitate Nikolai Patruşev, care pare să conducă ideologia de linie dură a războiului din Ucraina. Acesta face parte din cercul restrâns al consilierilor despre care cei cu acces la structurile de la Moscova cred că are un cuvânt de spus în faţa lui Putin.

În interviurile date presei ruse de la începutul invaziei, Patruşev s-a scuturat de timiditate sa faţă de atenţia publică declarând că Europa este în pragul unei „crize politice şi economice profunde” iar că inflaţia în creştere şi scăderea standardelor de trai afectează deja dispoziţia europenilor,  în timp ce o nouă criză a migraţiei va genera noi ameninţări de securitate.

„Lumea se afundă treptat într-o criză alimentară fără precedent. Zeci de milioane de oameni din Africa şi Orientul Mijlociu vor ajunge să fie în pragul înfometării din pricina Occidentului. Ca să supravieţuiască, vor fugi în Europa. Nu sunt deloc sigur că Europa va supravieţui crizei”, a declarat Patruşev pentru o publicaţie de stat.

Tot el observa, într-un alt interviu, că „Rusia nu se grăbeşte să atingă termene-limită”.

În această ordine de idei, miliardarul rus care a făcut declaraţii sub anonimat consideră că Putin nu caută o victorie imediată şi decisivă, iar asta deoarece se gândeşte că timpul e de partea sa.

Putin a văzut semne de slăbiciune în privinţa sancţiunilor

Putin e un tip „foarte răbdător. Îşi poate permite să aştepte între şase şi nouă luni. El poate controla societatea rusă mult mai strict decât poate face Occidentul cu ale lor”.

Tocmeala diplomatică de câteva săptămâni cu privire la termenii embargoului petrolier al UE a fost văzută de Kremlin ca un semn al slăbirii hotărârii occidentale, au declarat economiştii şi oficialul rus. Convorbirile telefonice iniţiate de preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz cu privire la modalităţi de anulare a blocadei în porturile Ucrainei vor fi întărit şi mai mult această viziune. Când liderii occidentali îl sună pe Putin şi caută să încheie o înţelegere, „înseamnă că el asumă că are o pârghie”, a spus un fost oficial al guvernului american.

Kremlinul a insistat că blocarea exporturilor de cereale ucrainene se datorează minelor ucrainene din Marea Neagră – o afirmaţie respinsă de Kiev – în timp ce Peskov a replicat că sancţiunile occidentale împiedică la rândul lor expedierea transporturilor de cereale.

Pierderile potenţiale ale Rusiei din cauza interzicerii exporturilor sale maritime de petrol ar putea fi minime, a declarat Serghei Aleksaşenko, fost vicepreşedinte al băncii centrale ruse, care în prezent trăieşte în exil în Statele Unite. Dacă Rusia reuşeşte să redirecţioneze întregul volum de transport maritim către India şi China, pierderile ruse în urma embargoului ar putea însemna doar 10 miliarde de dolari, a spus el.

Consilierii economici ai lui Putin îi vor „spune care este pierderea estimată din embargo şi el va râde în linişte. Nu îl va determina să se răzgândească”, a spus Aleksasenko. 

Embargoul UE ar trebui văzut ca „doar un prim pas” în eforturile de a reduce veniturile Kremlinului în valută, a declarat Edward Fishman, profesor adjunct de afaceri internaţionale şi publice la Universitatea Columbia şi fost oficial al Departamentului de Stat al SUA.

Mai mulţi actuali şi foşti oficiali occidentali au discutat propuneri ca Statele Unite şi UE să formeze un cartel şi să impună un plafon de preţ petrolului rusesc, posibil la 30 sau 40 de dolari pe baril. Acest pas ar putea fi mai eficient decât interdicţia UE şi ar putea ajuta la scăderea preţurilor globale, au spus Guriev şi Fishman. Conform acestei propuneri, Statele Unite ar putea impune sancţiuni secundare oricui cumpără petrol rusesc la un preţ peste plafon, au explicat aceştia.

Cel care a venit cu ideea formării unui cartel al consumatorilor de petrol  a fost premierul italian Mario Draghi, el prezentând-o prima dată în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Biden. Comisia Europeană examinează în acest moment propunerea lui Draghi.

Însuşi Putin a declarat că „blizkrieg-ul economic” împotriva Rusiei a eşuat şi, cel puţin aparent, economia a fost protejată de şocul iniţial al sancţiunilor occidentale prin  influxul a aproape 1 miliard de dolari pe zi din exporturile de petrol şi gaze către Europa înaintea embargoului UE asupra petrolului pe mare. Datorită măsurilor de control al capitalului şi dispunerii ca exportatorii ruşi să vândă statului jumătate din câştigurile lor în valută, rubla s-a întărit la maximele de dinainte de război.

Impactul sancţiunilor occidentale se va resimţi abia la toamnă

Dar şefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a avertizat că impactul real al sancţiunilor occidentale abia urmează să fie resimţit. Interdicţia importurilor de înaltă tehnologie abia începe să se manifeste, în timp ce lipsa unor bunuri a început de curând să se observe. Inflaţia este prevăzută să depăşească 20%, iar Rusia se confruntă cu cea mai profundă recesiune din ultimii 30 de ani. Încercarea lui Putin de a proteja populaţia împotriva inflaţiei, estimată la 18 la sută, prin ordonarea unei majorări cu 10 la sută a pensiilor şi a salariului minim nu are impactul aşteptat.

Cu riscurile în creştere pentru toate părţile, „va fi un război de uzură din punct de vedere economic, politic şi moral”, a spus oficialul rus. „Toată lumea aşteaptă toamna”, când sancţiunile vor lovi cel mai puternic, a adăugat el.

Până acum însă, în vreme ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski estimează nevoile de ajutor ale Kievul la 7 miliarde de dolari pe lună doar pentru a menţine ţara în funcţiune, Putin pare să parieze că Occidentul e cel ce va clipi primul, a spus fostul oficial guvernamental american, adăugând că „obiectivul lui Putin de a subjuga Ucraina şi, în cele din urmă, de a plasa un drapel rusesc la Kiev nu s-a schimbat”.