Ce se ascunde în spatele unei operațiuni „ecologice” a Rusiei în Marea Baltică

Într-o nouă încercare de a contracara NATO în Marea Baltică, Rusia a creat împreună cu aliatul său, Belarus, proiectul Platforma Baltică ce reprezintă o dovadă documentară a modului în care Kremlinul caută să instrumentalizeze probleme precum schimbările climatice și biodiversitatea pentru a exercita presiuni asupra națiunilor baltice să își reducă amprenta militară și navală în regiune.

Țările Baltice Foto Shutterstock

În primele zile ale lunii octombrie 2022, un grup de ruși și belaruși s-a adunat în orașul stațiune Svetlogorsk din Kaliningrad. Politicienii, academicienii și activiștii au discutat despre modul în care cele două țări, „care se străduiesc cu adevărat pentru stabilitate pe întreaga planetă”, ar putea rezista la suita de sancțiuni internaționale care au lovit atât Rusia, cât și Belarusul după invazia Moscovei în Ucraina.

Unul dintre cei mai autoritari vorbitori ai evenimentului de la Svetlogorsk a fost Alexander Dynkin, președintele prestigiosului Institut Național de Cercetare Primakov pentru Economie Mondială și Relații Internaționale (IMEMO), cu sediul la Moscova. Dynkin a dezbătut modul în care, în fața viitoarei aderări a Finlandei și Suediei la NATO, Marea Baltică va fi dominată de dușmanii Rusiei. Dynkin a propus crearea unui nou forum de discuții sub „numele” de Platforma Baltică.

Subminarea statelor baltice 

Trei luni mai târziu, IMEMO, împreună cu Institutul de Stat privind Relațiile Internaționale din Moscova (MGIMO) a elaborat un plan de acțiune detaliat pentru Platforma Baltică și l-a prezentat Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, biroul executiv al lui Vladimir Putin. Yahoo News a obținut o copie a planului.

Marți, Yahoo News a dezvăluit agenda separată a Administrației prezidențiale ruse, elaborată în 2021, pentru subminarea statelor baltice Estonia, Letonia și Lituania, toate membre NATO și UE. Dar această strategie pare în mare parte fără efect și impracticabilă după invazia Rusiei în Ucraina, care a unit Europa împotriva influenței Moscovei.

Operațiunea prevăzută în aceste documente, care are ca acoperire protecția mediului, ar părea să fie o altă cale pentru Rusia de a contracara NATO în Marea Baltică, o regiune strategică din punct de vedere militar pentru ambele părți. Platforma Baltică reprezintă o dovadă documentară a modului în care actorii pro-ruși, în alianță cu Kremlinul, caută să instrumentalizeze probleme precum schimbările climatice și biodiversitatea pentru a exercita presiuni asupra națiunilor baltice să își reducă amprenta militară și navală în regiune.

Printre alte acțiuni, autorii au recomandat ca presa pro-Kremlin din Kaliningrad, o enclavă rusă  să înceapă „să colporteze previziuni catastrofale privind creșterea de neoprit a amenințărilor la adresa Mării Baltice și a ecosistemului baltic”.

Noul plan a fost prezentat încă din luna ianuarie a acestui an la Direcția pentru cooperare transfrontalieră a Kremlinului. Aceasta este aceeași organizație, cu personal format din agenți ai serviciilor secrete rusești, care a redactat strategia baltică anterioară.

Demilitarizarea regiunii Mării Baltice, sub pretextul problemelor climatice

Secțiunea introductivă a noului material descrie modul în care Rusia și statul său client, Belarus, trebuie să facă față „furtunii de sancțiuni” impuse asupra lor de către Occident. În continuare, este descrisă Platforma Baltică, aliniată cu scopul de a obține „o îndeplinire mai eficientă a obiectivelor de politică externă stabilite de președintele Vladimir Putin”.

Potrivit platformei, un obiectiv principal este „identificarea domeniilor problematice (non-politice) de interacțiune care necesită eforturi comune în legătură cu schimbarea situației internaționale și cu amenințările sporite la adresa macroregiunii baltice”. Cele mai „imediate și urgente provocări” sunt „amenințările antropogene și climatice la adresa Mării Baltice, degradarea mediului înconjurător al ecosistemului Mării Baltice și necesitatea de a reduce consecințele militarizării regiunii”.

Deși limbajul este aparent academic, Kremlinul are o istorie bogată în folosirea unor astfel de proiecte ca pe niște cai troieni pentru a insinua încet-încet o agendă pro-rusă, a declarat pentru Yahoo News Biroul de Protecție a Constituției din Letonia (SAB), care este responsabil de serviciile de informații externe și de contrainformații ale țării.

„Problemele de politică climatică și de mediu, pe care Rusia le poate poziționa ca o direcție de cooperare reciproc avantajoasă, reprezintă unul dintre aceste potențiale puncte de contact”, a notat SAB într-o declarație.

Marius Laurinavičius, un analist de securitate lituanian, a descris activitățile Platformei Baltice ca fiind expediții de „pescuit” pentru persoane din țări străine care nu se încadrează în cadrul instituțiilor politice și de afaceri.

„Ei sunt interesați să intre în contact cu oameni de știință și cu activiști în domeniul schimbărilor climatice sau al mediului pentru a le înțelege modul de gândire și apoi să ia decizii cu privire la care dintre ei ar putea fi folosiți pentru operațiuni de influență rusești, dacă nu recrutați ca agenți ruși”.

Colectarea de informații

În 2021, Daily Beast a relatat despre un proiect asemănător, numit chiar în mod similar „Dialogul strategic al regiunii Mării Baltice”, care să vizeze aceleași țări europene. Acela a fost finanțat de oligarhul rus sancționat în serie Evgheni Prigozhin, ai cărui mercenari Wagner Group joacă un rol de avangardă în luptele Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit lui Aleksander Toots, adjunctul șefului Serviciului de Securitate Internă din Estonia, utilizarea problemelor de mediu și a unor abordări indirecte similare este o metodă veche care ajută Rusia să construiască povești de acoperire elaborate pentru contactele lor. „Rusia încearcă să se folosească de subiecte care îi interesează pe oamenii obișnuiți. Problemele climatice și de mediu sunt un bun exemplu în acest sens”, a declarat acesta pentru sursa citată. 

„Folosind această abordare, ei pot colecta informații sub o anumită acoperire în diferite țări. Ulterior, serviciul de informații va decide când și cum să le folosească în cel mai eficient mod”, a declarat Toots.

Probleme de mediu exagerate

„În noile condiții politice, Federația Rusă și Republica Belarus se confruntă cu cele mai complexe provocări”, se arată în proiectul Platformei Baltice, care a fost redactat de directorul IMEMO, Feodor Voitolovsky, și de directorul Institutului de Studii Internaționale MGIMO, Maxim Suchkov. „Lumea occidentală, în primul rând partea anglo-saxonă a acesteia, a adus ordinea internațională într-o stare de criză profundă”. 

Autorii proiectului recunosc o realitate sumbră: starea nefericită a Mării Baltice, cauzată de un strat mare de hidrogen sulfurat care face imposibilă viața la nivelurile inferioare ale apei din cauza lipsei de oxigen. Ei se referă, de asemenea, la nivelurile excesive de azot și fosfor care pătrund în zonele de mică adâncime prin intermediul râurilor și la poluarea cu petrol provenită de la numeroasele nave de marfă care operează în zonă.

Documentul Platformei Baltice atrage atenția asupra faptului că problemele de mediu pot fi exagerate - „hiperbolizarea problemelor individuale și crearea altora noi, modelarea unor scenarii catastrofale pentru a solicita un dialog”.

În timp ce, în faza sa inaugurală, Platforma Baltică poate aborda aceste probleme ecologice oarecum banale, planul de acțiune descrie „o tranziție progresivă de la discutarea unor subiecte non-politice la subiecte politice actuale, cu o creștere treptată a complexității și severității problemelor ridicate”.

Această abordare fragmentată este caracteristică operațiunilor de influență rusești, în special celor menite să atragă personalități notabile care, altfel, ar fi reticente în a participa la orice lucru pe care se află amprentele directe ale Moscovei.

Potrivit platformei, cel mai mare potențial de dialog este „conservarea diversității biologice în Marea Baltică și problema poluării industriale”. În mod revelator, documentul numește organizații pe care le consideră simpatizante sau cooperante cu un astfel de efort, inclusiv Centrul Mării Baltice de la Universitatea Stockholm din Suedia și Comisia Helsinki, care a fost înființată special pentru a proteja Marea Baltică în 1974. Niciuna dintre aceste instituții nu este cunoscută pentru înclinația lor pro-rusă.

Elfwing, director al Centrului Mării Baltice, a declarat pentru Yahoo News că organizația sa nu a fost abordată cu nicio propunere sau invitație de a colabora cu Voitolovsky sau Suchkov. „Este al naibii de supărător și neplăcut să fii listat într-un astfel de document”, a declarat Elfwing. „În același timp, cred că, dacă vrei să lansezi ceva numit Platforma Baltică pentru a te ocupa de Marea Baltică și de mediu, atunci este logic să abordezi centrul nostru”.

La izbucnirea războiului din Ucraina, Comisia de la Helsinki a declarat o "pauză strategică" în ceea ce privește orice fel de cooperare cu Rusia, care a aderat în mod oficial la convenția pe baza căreia a fost înființată comisia în 1974. Într-un răspuns scris pentru Yahoo News, comisia a confirmat că acest moratoriu continuă până în prezent.

Rușii baltici ar putea „salva” regiunea baltică

Documentul redactat de Voitolovski și Suchkov este însoțit de un calendar pentru înființarea Platformei Baltice. Din ianuarie până în martie anul acesta, aceasta ar urma să înființeze „comitetul de organizare”, găsind lideri de opinie potriviți și elaborând documente cheie. „La formarea grupurilor de inițiativă ale comitetului de organizare, formularea obiectivelor ar trebui să se concentreze asupra «vechii» Europe”, se arată în document, citând „partea germano-scandinavă” a regiunii baltice, în contrast cu Estonia, Letonia și Lituania, care au fost considerate mai ostile față de Rusia.

Documentul pune, de asemenea, accentul pe „rușii baltici”, adică minoritățile etnice rusești care trăiesc în Estonia, Letonia și Lituania, care sunt identificate în mod clar ca potențiali loiali Kremlinului, în ciuda cetățeniei lor în țările NATO care se opun ambițiilor Moscovei. Rușii baltici, potrivit documentului, ar urma „să reunească interese apolitice, științifice și culturale și să creeze o platformă comună pentru a «salva» regiunea baltică extinsă de amenințările climatice și antropice în creștere, inclusiv de militarizarea tot mai mare a regiunii”. Folosirea cuvântului „salvare” între ghilimele nu face decât să sublinieze obiectivele politice ale documentului.

Cu doar o săptămână în urmă, site-ul Baltija,  apropiat de Moscova, a publicat un „video de dezbatere” în care trei reprezentanți ai mișcării pro-Rusia Împreună din Estonia au sugerat că extinderea câmpurilor militare ar duce la accidente industriale și dezastre ecologice. Unul dintre ei a afirmat, fără nicio dovadă, că armele ar polua lacul Ülemiste, care furnizează apă potabilă capitalei estoniene, Tallinn. 

Serviciul de Securitate de Stat din Letonia a declarat pentru Yahoo News că un punct important al propagandei rusești în regiunea Mării Baltice este o falsă agendă verde: „Planul Rusiei ar putea fi acela de a convinge organizațiile și activiștii de mediu, precum și diverși experți din țările occidentale, de necesitatea de a «salva» Marea Baltică pentru a pune presiune asupra politicienilor occidentali și a promova adoptarea unor decizii care servesc intereselor rusești”.