Armistițiul cu Wagner anunțat de Kremlin pare să se destrame

Armistițiul cu Wagner anunțat de Kremlin a devenit nesigur luni după un nou discurs al președintelui rus în care s-a adresat luptătorilor Wagner și primul mesaj transmis de șeful grupării paramilitare. Acordul de pace mediat de Belarus pare acum destul de fragil, relatează Insider.

Evgheni Prigojin părea foarte hotărât să ajungă la Moscova FOTO PROFIMEDIA

Într-un discurs scurt și pe alocuri contradictoriu, transmis luni seara, președintele rus Vladimir Putin, a aruncat o umbră de îndoială asupra acordului de pace negociat cu proprietarul Wagner, Evgheni Prigojin cu doar 48 de ore înainte, după declanșarea unui revolte de scurtă durată împotriva Ministerului rus al Apărării.

„Marșul dreptății” în care a pornit weekendul trecut fostul bucătar al lui Putin, dar care a fost oprit, după cum a explicat luni Prigojin, la 200 de kilometri de Moscova, i-a luat prin surprindere atât pe ruși, cât și pe observatorii internaționali, în timp ce comunitatea internațională și Ucraina au urmărit cu sufletul la gură derularea evenimentelor. Șeful Wagner, care a acuzat Ministerul rus al Apărării că i-a bombardat luptătorii, mai mulți dintre aceștia pierzând-și viața în ultima atacurilor, a fost de acord să pună capăt revoltei și să plece în exil în Belarus, iar Kremlinul a anunțat la rândul său că acuzațiile penale împotriva sa și a celor care l-au însoțit vor fi retrase.

Doar că luni, după mesajul lui Putin că cei responsabili de rebeliune vor fi aduși în fața justiției, și reapariția lui Prigojin cu un nou mesaj critic pe Telegram, acest acord a părut să se destrame, în timp ce nu e clar cum se vor stinge tensiunile între Wagner și liderii militari.

Într-o înregistrare audio publicată pe Telegram, Prigojin a explicat motivele pentru care a decis să-și lanseze atacul, în timp ce a menținut atitudinea sa sfidătoare insistând că trupele sale vor rămâne independente de armata rusă.

Rebeliunea s-a pornit în contextul în care Ministerul rus al Apărării dispusese ca până la 1 iulie forțele Wagner să semneze contracte cu armata rusă.

Șeful Wagner a spus că unul dintre motivele marșului său spre Moscova a fost salvarea grupării sale de a fi absorbită în armata rusă.

„Am mărșăluit ca să ne exprimăm protestul, și nu ca să răsturnăm conducerea”, s-a apărat Prigojin.

Putin a apărut luni seara în fața națiunii cu un mesaj adresat mercenarilor dar fără a oferi prea multe detalii lămuritoare despre ce îi așteaptă pe care au participat la rebeliune.

Președintele rus și-a manifestat aprecierea față de efectivele Wagner care au făcut cale întoarsă și a spus că promisiunea făcută celor care au acționat astfel rămâne valabilă, ei având posibilitatea fie să se alăture armatei ruse, fie să fie iertați în Belarus.

În același timp, Putin și-a exprimat din nou furia față de „organizatorii revoltei”- fără a rosti numele lui Prigojin – pe care i-a numit „trădători” ce vor fi „aduși în fața justiției”. Aceste comentarii par să exprime o răzgândire a Kremlinului în privința lui Prigojin după ce anunțase că acesta va scăpa de acuzații penale. De altfel, mercenarii Wagner au doborât câteva elicoptere și avioane de luptă în avansul lor pe teritoriul Rusiei.

„Regretăm faptul că am fost nevoiți să lovim resurse aeriene, dar acestea aruncau bombe și lansau atacuri cu rachete”, a explicat Prigojin în primul său mesaj după stingerea revoltei. Forțele Wagner au doborât în total șase aparate de zbor ale armatei ruse și au capturat alte elemente de tehnică militară.

Presa controlată de stat din Rusia relata luni că Prigojin este în continuare anchetat după rebeliunea din weekend.

Între timp, potrivit Moscow Times, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat marți dosarul penal împotriva liderului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, pentru „organizarea unei revolte armate”, a fost închis.

„S-a stabilit că, la 24 iunie, participanții săi au încetat acțiunile care vizau în mod direct comiterea unei infracțiuni", a precizat serviciul de presă al FSB într-o declarație preluată de agențiile de presă de stat.

Nici Prigojin, nici Putin nu au oferit clarificări despre ce va întâmpla cu cele 25.000 de efective înarmate ale grupării Wagner.

Gruparea Wagner continuă să opereze în Africa și, potrivit unor relatări, Wagner încă face recrutări.

Comunitatea internațională a urmărit evenimentele din Rusia și a oferit primele reacții oficiale.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a făcut observația că au apărut „fisuri în fațada conducerii” lui Putin.

„Vedem că apar fisuri. Nu vreau să speculez pe marginea acestui lucru, dar nu cred că am asistat la actul final”, a spus duminică oficialul american.

Pe de altă parte, Washington Post a relatat că administrația Biden și aliații săi occidentali și-au exprimat preocuparea cu privire la ce va urma, după ce revolta lui Prigojin a dat o lovitură considerabil stabilității Rusiei.

„Am arătat clar că nu am fost implicaţi, nu am avut nimic de-a face cu asta”, a spus președintele SUA Joe Biden în primele comentarii după evenimentele din Rusia.

Liderul de la Casa Albă a mai afirmat că a discutat cu principalii aliaţi ai SUA pentru a se asigura că există o coordonare a reacţiilor. „Au fost de acord cu mine că trebuie să ne asigurăm că nu îi oferim lui Putin nicio scuză - nu îi oferim lui Putin nicio scuză - pentru a da vina pe Occident şi pentru a da vina pe NATO”, a subliniat el.