15 ani de la asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia: De ce? Un răspuns de negăsit în Rusia lui Putin
0
În ziua în care jurnalista Anna Politkovskaia era asasinată, preşedintele rus Vladimir Putin împlinea 54 de ani. Unii au speculat pe seama acestei coincidenţe, evocând un „cadou” pentru liderul de la Kremlin. La 15 ani distanţă, o întrebare încă stă pe buzele multora: De ce? Aparatul judiciar al regimului Putin evită să prezinte răspunsuri sau să le caute, dacă nu le are cumva.
7 octombrie 2006 a fost ultima zi din viaţa Annei Politkovskaia. În după-amiaza acelei zile, celebra jurnalistă rusă născută la New York în familia unui diplomat sovietic a fost împuşcată fatal la intrarea în blocul în care locuia în nord-estul Moscovei. Ucigaşul ştia codul de acces în bloc şi rutina jurnalistei, urmărind-o timp de câteva zile împreună cu câţiva complici înainte de a o împuşca în spate cu un pistol Makarov, folosit de regulă de forţele de ordine ruse.
Asasinarea Annei Politkovskaia a produs o undă de şoc. Jurnalista era foarte cunoscută pentru reportajele sale cutremurătoare din Novaia Gazeta despre atrocităţile comise de armata rusă şi acoliţii săi în cel de-al Doilea Război din Cecenia (toamna lui 1999 - primăvara lui 2009), precum şi pentru investigaţiile sale zguduitoare despre abuzurile şi corupţia oamenilor regimului condus de Vladimir Putin. Scotea la iveală crime şi acte de corupţie şi combătea minciuni rostogolite de stat.
Locul crimei în data de 8 octombrie 2006 FOTO EPA-EFE
Într-un interviu acordat pentru programul francez Telerama, Anna Politkovskaia se declara hotărâtă să îşi continue activitatea în pofida ameninţărilor. „Oamenii plătesc uneori cu viaţa pentru a spune cu voce tare ceea ce gândesc”, spunea ea înainte de a fi ucisă.
Înainte de asasinare, jurnalista se confruntase deja cu tot felul de pericole. Fusese ameninţată în repetate rânduri cu moartea, răpită pentru 48 de ore şi otrăvită în avion.
În ziua în care Anna Politkovskaia murea, Vladimir Putin împlinea 54 de ani. Unii au speculat pe seama acestei coincidenţe, evocând un „cadou” pentru liderul de la Kremlin.
Putin a reacţionat abia după patru zile în legătură cu asasinarea jurnalistei, şi atunci vizibil deranjat că trebuie să facă acest lucru: „Da, este adevărat că această jurnalistă avea obiceiul să critice autorităţile federale, dar cred că ea trebuia să ştie că ceea ce scria nu putea să nu rămână fără consecinţe”.
În ultima sa carte, „Dureroasa Rusie”, apărută în septembrie 2006, Anna Politkovskaia face o radiografie a ţării sale greu de digerat pentru cei de la Kremlin. „Dacă va izbucni o revoluţie în Rusia, nu va fi nici portocalie, nici de catifea, ci roşie ca sângele”, prezicea ea.
La data morţii sale, Anna Politkovskaia era al 21-lea jurnalist asasinat în Rusia de la instalarea lui Putin la Kremlin, în 2000. Lista s-a extins considerabil între timp, inclusiv cu jurnalişti de la Novaia Gazeta (Anastasia Baburova, Natalia Estemirova), dar şi cu scriitori, politicieni etc.
O „criză majoră” pentru securitatea jurnaliştilor în Rusia
Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice şi posesor a 10% din Novaia Gazeta, a calificat asasinarea Annei Politkovskaia o „lovitură împotriva întregii prese democratice şi independente”.
„Statele Unite sunt şocate şi profund întristate de vestea uciderii brutale a jurnalistei ruse independente Anna Politkovskaia, o jurnalistă de investigaţie neobosită, foarte respectată, care a lucrat sub presiunea constantă a ameninţărilor cu moartea. Statele Unite cer de urgenţă Guvernului rus să efectueze imediat o anchetă exhaustivă, cu scopul de a identifica, investiga şi condamna toate persoanele vinovate de această crimă”, a reacţionat Sean McCormack, purtătorul de cuvânt la acea vreme a Departamentului american de Stat.
Thomas Hammarberg, comisar european pentru Drepturile Omului între 1 aprilie 2006 şi 31 martie 2012, s-a arătat indignat de o „crimă” care este „semnalul unei crize majore pentru libertatea de exprimare şi securitatea jurnaliştilor în Rusia”.
Parlamentul European (PE) a păstrat un minut de reculegere la deschiderea sesiunii plenare pe 11 octombrie, la Strasbourg. Preşedintele PE la acea vreme, Josep Borrell, în prezent Înalt Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, le-a cerut autorităţilor ruse să-i „identifice pe autori şi cauza decesului”.
Cei cinci condamnaţi în 2014 pentru asasinarea jurnalistei FOTO EPA-EFE
Dar ancheta a tergiversat mulţi ani, fiind închisă şi redeschisă. Abia în decembrie 2012 un fost locotenent-colonel FSB Dmitri Pavliucenkov a fost condamnat la 11 ani de detenţie în regim sever pentru că a furnizat arma crimei şi a participat la urmărirea victimei. Alţi cinci bărbaţi au fost condamnaţi la închisoare în 2014. Este vorba de Rustam Mahmudov, identificat ca autorul crimei, şi alţi patru complici: fraţii săi Ibraghim şi Djibrail (participanţi la urmărire), unchiul său Lom-Ali Gaitukaev (recrutor) şi fostul poliţist Serghei Hadjikurbanov (participant la urmărire).
Gaitukaev a decedat în 2017 în închisoare. Despre Gaitukaev, Novaia Gazeta a dezvăluit în 2018 că a fost informator al FSB şi totodată un cap al mafiei cecene. Numele său apare şi în dosarul asasinării în 2004, la Moscova, a jurnalistului Paul Khlebnikov, de la ediţia rusă a revistei Forbes Magazine.
„Nu s-a făcut dreptate”
Însă motivul crimei nu a fost niciodată formulat de justiţia rusă, iar cei care au stat în spatele asasinatului rămân necunoscuţi până astăzi.
Familia şi colegii jurnalistei au denunţat un simulacru de proces menit mai degrabă calmării opiniei publice internaţionale decât identificării comanditarilor crimei.
„Nu s-a făcut dreptate”, a repetat mereu Serghei Sokolov, fost coleg al Annei Politkovskaia. „Da, cei care au ucis-o sunt în închisoare, dar nu şi patronul lor şi nici patronul patronului lor”, a deplâns el.
Omagiu pentru Anna Politkovskaia la trei ani de la asasinare FOTO EPA-EFE
Conducerea publicaţiei Novaia Gazeta suspectează că asasinarea Annei Politkovskaia ar putea avea legătură cu liderul cecen Ramzan Kadîrov, întrucât multe dintre anchetele şi materialele sale vizau încălcări ale drepturilor omului comise de acesta şi oamenii săi în Cecenia. Familia jurnalistei nu exclude implicarea FSB, fostul KGB. Fostul om de afaceri Boris Berezovski a stârnit mare vâlvă cu o serie de acuzaţii la adresa lui Vladimir Putin. Potrivit lui Berezovski, Putin ar fi spus că Irina Hakamada şi colegii ei „o vor lua în cap imediat, la propriu, nu la figurat” dacă vor „deschide gura” în cazul atentatelor cu bombă produse în septembrie 1999 în blocuri de locuinţe din Moscova, Buinaksk şi Volgodonsk. În momentul asasinării, Politkovskaia investiga această pistă. Berezovski suţinea că FSB a organizat aceste atentate soldate cu 300 de morţi pentru a declanşa un nou război în Cecenia şi a înlesni instalarea lui Putin la Kremlin. La fel ca alţi oligarhi ruşi îmbogăţiţi obscur în agitatul şi sălbaticul deceniu 1990-2000, Berezovski a contribuit la propulsarea lui Putin în prim-planul scenei politice, după care i-a devenit rival şi a fugit din ţară. Omul de afaceri era foarte conectat la situaţia din Cecenia, fiind acuzat chiar de activităţi mafiote în regiune. Pus sub acuzare pentru deturnări de fonduri în privatizarea companiei aeriene Aeroflot, Berezovski l-a acuzat la rândul său pe Putin de „genocid” în Cecenia şi a fugit la Londra în octombrie 2001. A fost găsit mort pe 23 martie 2013, în baia din reşedinţa sa din Berkshire.
CEDO: Rusia nu a investigat corespunzător
Într-o decizie pronunţată acum trei ani, CEDO semnalează că Rusia nu a investigat corespunzător cine s-a aflat în spatele asasinării Annei Politkovskaia.
Potrivit CEDO, Rusia trebuia să ancheteze toate pistele, inclusiv cea formulată de familia jurnalistei în legătură cu implicarea FSB.
În plus, din moment ce asasinatul a vizat o jurnalistă de investigaţie, autorităţile ruse ar fi trebuit să caute toate legăturile posibile între crimă şi activitatea victimei, ceea ce nu s-a întâmplat.
Novaia Gazeta şi-a propus să organizeze joi după-amiază o ceremonie de omagiere a Anei Politkovskaia în faţa redacţiei sale. Comemorarea intervine într-un context de presiuni uriaşe, mai ales după otrăvirea şi arestarea opozantului Aleksei Navalnîi, împotriva puţinei prese independente, a opoziţiei şi a ONG-urilor critice la adresa Kremlinului.
Se încarcă comentariile...
