România la CEDO: Cele mai multe cazuri se referă la condițiile precare de detenție
0În raportul anual privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, se arată că, în 2024, cele mai multe sesizări noi din România s-au referit la condițiile de detenție. S-a constatat însă o reducere a duratei procedurilor judiciare în România.

Consiliul Europei și-a publicat astăzi raportul anual pentru anul 2024 privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
În 2024, Comitetul de Miniștri a primit de la Curtea Europeană 51 de cauze împotriva României (față de 87 în 2023 și 137 în 2022). Dintre noile încălcări constatate de Curte în 2024, majoritatea acestora priveau supraaglomerarea și condițiile precare de detenție.
La 31 decembrie 2024, existau 411 cauze aflate pe rolul CEDO (față de 476 în 2023 și 509 în 2022) și 116 cazuri închise (121 în 2023 și 37 în 2022).
Autoritățile au transmis nouă planuri de acțiune, 42 de rapoarte de acțiune și 51 de comunicări.
Plata integrală a satisfacției echitabile acordate de Curte a fost înregistrată în 121 de cauze în 2024, în timp ce în 96 de cauze se așteaptă conformarea plății în condițiile în care termenul de plată indicat în hotărârea Curții a trecut de mai bine de șase luni.
Cazuri închise
Comitetul a închis 116 cazuri în 2024, inclusiv 11 cazuri principale sub supraveghere standard.
A fost posibil să se închidă mai multe cazuri principale în urma modificărilor legislative, în special una care garantează dreptul deținuților de a li se asigura mese în conformitate cu credințele lor religioase; un alt caz a fost închis în urma modificărilor aduse cadrului legal pentru a permite revizuirea măsurilor legate de sechestrul bunurilor în cadrul cercetărilor penale împotriva terților și a procedurilor pentru returnarea obiectelor confiscate; un alt caz a fost închis în urma modificărilor legislative care au introdus căi de atac în cazurile de scurgere de documente din dosarul procuraturii.
Progrese notabile
„Progrese notabile, recunoscute de Comitet, în cazurile care sunt încă pe rol includ adoptarea de către guvernul român a unui plan național de acțiune, elaborat sub coordonarea la nivel înalt a Primului Ministru și cu implicarea unei game largi de părți interesate, pentru a aborda deficiențele grave ale sistemului de îngrijire a sănătății mintale și tratamentul persoanelor cu afecțiuni de sănătate mintală și/sau dizabilități intelectuale”, se arată în raport.
Mai mult, a existat o reducere a duratei procedurilor judiciare în România, ca urmare a amplelor măsuri generale adoptate de către autorități.
În cele din urmă, Comitetul a salutat angajamentul autorităților române de a executa hotărârile privind condițiile de detenție și de a rezolva problemele care cauzează această stare de fapt.
Principalele probleme examinate
Principalele probleme examinate de Comitetul Miniștrilor în 2024
În cursul anului 2024, Comitetul Miniștrilor a examinat și a adoptat decizii cu privire la 13 cazuri principale/grupuri de cazuri aflate sub procedură consolidată:
Încălcarea obligației pozitive a statului de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește orice tip de act sexual neconsensual, în special atunci când victimele sunt copii și persoane cu dizabilități psihosociale sau intelectuale.
Imposibilitatea solicitanților de a recupera embrioni congelați confiscați în cadrul procedurilor penale împotriva unui terț în lipsa unor prevederi clare privind procedura de urmat.
Neexecutarea hotărârilor judecătorești sau arbitrale care obliga companiile controlate de stat să plătească diferite sume către solicitanți/companiile solicitante.
Dificultățile în executarea cauzelor individuale împiedică închiderea hotărârilor în special în ceea ce privește condițiile de reținerea și restituirea proprietăților naționalizate, deoarece aceste hotărâri privesc adesea multe zeci de cereri.
Discriminarea legată de dreptul de a candida la alegerile parlamentare și lipsa controlului judiciar cu privire la îndeplinirea unei cerințe de eligibilitate care dezavantajează organizațiile minorităților naționale care nu sunt încă reprezentate în Parlament.
Deficiențe în protecția juridică și asistența medicală și socială acordată persoanelor vulnerabile.
Supraaglomerarea și condițiile de viață inadecvate, tratamentul și îngrijirea acordate pacienților din instituțiile de psihiatrie;
Eșecul sistematic de a solicita consimțământul pentru tratamentul psihiatric și absența garanțiilor legale minime care să contribuie la administrarea tratamentului psihiatric forțat pacienţilor involuntari.
Persistă problemele cu privire la proprietățile naționalizate
Ineficacitatea mecanismului instituit pentru a permite restituirea sau compensarea proprietății naționalizate. Continuă ineficacitatea acestui mecanism de restituire.
Condamnarea unui denunțător pentru că a dezvăluit informații privind supravegherea secretă ilegală a cetățenilor de către serviciile de informații.
Durata excesivă a procedurilor judiciare și lipsa unei căi de atac efective.
Diverse încălcări legate de detenția secretă și „predarea extraordinară” a reclamantului. Ca urmare, reclamantul a fost expus unui risc serios de maltratare suplimentară și condiții de detenție cu încălcarea articolului 3. El se confruntă cu riscul pedepsei capitale într-un proces în fața unei comisii militare a Statelor Unite în care, potrivit hotărârea Curții Europene, în care există suspiciunea că ar putea fi folosite probe obținute sub tortură.
Supraaglomerarea și condițiile precare de detenție în închisori și centrele de detenție ale poliției; inadecvarea asistenței medicale și alte câteva disfuncționalități privind protecția drepturilor deținuților.
Alte probleme cheie aflate pe rolul Comitetului Miniștrilor la 31 decembrie 2024:
Numărul de cazuri în așteptare include în special cazurile privind violența domestică sau hărțuirea sexuală la locul de muncă; cazuri privind utilizarea nejustificată a armelor de foc sau rele tratamente de către agenții de aplicare a legii și anchete penale ineficiente (inclusiv în motive discriminatorii); cauze privind cercetările penale efectuate începând cu începutul anilor 1990 în represiuni violente asupra demonstrațiilor antiguvernamentale care au dus la căderea regimului comunist în România; și un caz privind absența recunoașterii și protecției legale pentru cuplurile de același sex.