Zbaterile Găgăuziei în 2014

Gagauzia îşi va alege un nou başcan pe 22 martie 2015

Anul 2014 a fost pentru regiunea autonomă Găgăuzia unul plin de controverse. Iar deoarece a fost un an electoral, sudul Moldovei s-a aflat permanent în vizorul public, dar şi al autorităţilor centrale. Deocamdată, Găgăuzia şi-a luat o pauză în presa de la Chişinău, urmând să revină în atenţia publicului la începutul anului 2015, când locuitorii regiunii vor alege un nou başcan.

Evenimentele din UTA Găgăuzia au fost dominate, în principal, de cele două referendumuri de la începutul anului, prin care s-a cerut aderarea la Uniunea Vamală şi declararea independenţei regiunii, precum şi de reţinerea tinerilor bănuiţi de destabilizarea situaţiei din Republica Moldova în ajunul semnării Acordului de Asociere UE-RM.

Găgăuzia vrea independenţă

La 15 noiembrie 2013, Adunarea Populară de la Comrat decide organizarea, pe 2 februarie, a unui referendum cu tema respingerii apropierii de Uniunea Europeană şi a aderării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În câteva zile, deputaţii Adunării Populare au aprobat şi o iniţiativă legislativă care stabilea o cotă-parte de cinci deputaţi (din 101) pentru autonomia găgăuză în Parlamentul de la Chişinău. Ei au mai decis că populaţia mai trebuie să răspundă şi la o întrebare privind oportunitatea ieşirii Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova.

Autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, prin oficiul local al Cancelariei de Stat, a contestat în instanţă legalitatea desfăşurării referendumului. La 3 ianuarie 2014, Judecătoria Comrat declară referendumul ilegal. Conform legislaţiei Republicii Moldova, orice referendum local trebuie coordonat cu Comisia Electorală Centrală. În replică, demnitarii găgăuzi au anunţat că nu se vor supune deciziei, dar nici nu o vor contesta în instanţele superioare. La 9 ianuarie, Procuratura Generală anunţă demararea urmăririi penale în cazul tuturor deputaţilor Adunării Populare de la Comrat, pe faptul refuzului de a executa hotărârea judecătorească din 3 ianuarie.

Moscova, cu ochii pe sudul Moldovei

La începutul acestui an ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin, a declarat că Găgăuzia va reprezenta zonă de interes deosebit pentru Rusia în anul 2014. Analiştii politici au opinat că ambasadorul a încercat să facă o aluzie mai mult decât clară - în 2014 Găgăuzia va fi utilizată de către Rusia pentru a bloca aspiraţiile Chişinăului de a semna tratatul de asociere cu Uniunea Europeană.

Ilegalităţile, finanţate de businessmeni

Pentru a desfăşura cele două referendumuri, autorităţile de la Comrat aveau nevoie de bani. Pentru aceasta, au iniţiat o campanie de colectare de fonduri de la populaţie. Campania a fost însă stopată atunci când un businessman rus, născut în Moldova, şi-ar fi exprimat disponibilitatea de a-şi asuma toate cheltuielile financiare legate de desfăşurarea plebiscitelor. Serviciul de presă al Comitetului Executiv al Găgăuziei a anunţat că este vorba despre omul de afaceri Iuri Iacubov, care a trimis conducerii autonomiei o scrisoare de intenţie. şi controversatul Renato Usatîi a anunţat public că va dona jumătate de milion de lei. „Am decis să ofer 500.000 de lei conducerii Găgăuziei pentru organizarea referendumului ce va avea loc pe 2 februarie. Stimate domnule Formuzal, corabia care apără statalitatea moldovenească a rămas pe val şi nu se teme de niciun fel de furtuni. Cu respect faţă de toţi locuitorii Găgăuziei, Renato Usatîi”, a scris afaceristul în mesajul său.

Politicienii de la Chişinău încearcă să dreagă busuiocul

Pentru a încerca să împiedice desfăşurarea celor două referendumuri ilegale, premierul şi preşedintele Parlamentului au mers la Comrat, cu câteva zile înainte de respectivele evenimente. Iurie Leancă şi Igor Corman au participat la o şedinţă comună a Adunării Populare şi a Comitetului Executiv al Găgăuziei, fiind întâmpinaţi cu proteste la Comrat.

Analiştii politici spuneau că această vizită era una întârziată, care nu-i va face pe găgăuzi să dea înapoi. „Nu mergi să stingi incendiul când casa a ars aproape de tot. O astfel de vizită trebuia să aibă loc în 1995, imediat după adoptarea statutului autonomiei găgăuze. De atunci, regiunea s-a confruntat cu multe probleme. Acum, oganizatorii refrendumului sunt într-o situaţie delicată pentru că au făcut nişte promisiuni electoratului“, comentează Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice.

Formuzal: Nu vrem să avem soarta maghiarilor din România

În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat că referendumurile sunt un proces democratic şi că ele vor fi consultative. Tot el s-a referit şi la declaraţiile lui Traian Băsescu, care a spus că „România nu va putea rămâne impasibilă politic în cazul în care din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să aducă Republica Moldova în riscul de a-şi întrerupe drumul european. Şi vom face o ofertă politică Republicii Moldova”. „Nimeni nu a dezaprobat afirmaţiile făcute de domnul Băsescu. Trebuie să vorbim şi despre aceasta. Noi avem memorie istorică bună, nu uităm nimic. Ţinem minte şi evenimentele din anul 1918, avem foarte mulţi oameni inteligenţi, cu judecată. Noi nu vrem să ne pomenim, într-o zi, că autonomia găgăuză va dispare, aşa cum a dispărut autonomia maghiarilor din România. De aceea, temerile oamenilor sunt justificate. Iar referendumul este consultativ“, a declarat başcanul.

Până la urmă, pe 2 februarie găgăuzii au participat la referendum, majoritatea optând pentru vectorul estic. Datele cu care au operat autorităţile de la Comrat au fost însă declarate de CEC de la Chişinău ca fiind manipulatorii.

Dosarul ,,cu privire la extremism”

Tema ,,extremismului” găgăuz, fie că era vorba despre nişte speculaţii sau despre istorii reale, a existat întotdeauna în mijloacele de informare în masă. Dar în anul 2014, pentru prima dată pe parcursul mai multor ani, a fost materializată brusc în câteva dosare penale, aminteşte IPN.

În vară, serviciile speciale moldoveneşti au reţinut pentru suspectare ,,de trădare de patrie, terorism, separatism şi participare la grupări extremiste ilegale” patru locuitori din Comrat - Veaceslav Boikov, Dmitri Kuzneţov, Vasili Mavrodi şi Viktor Urum. Potrivit datelor SIS, aceşti locuitori ai autonomiei au fost instruiţi într-una din taberele militare de pe teritoriul regiunii Rostov a Federaţiei Ruse, unde sub conducerea instructorilor au executat trageri din pistoale-automate, au susţinut cursuri de acordare a asistenţei medicale, au fost instruiţi în privinţa acţiunilor tactice în condiţii de câmp şi de oraş. După cum afirmă urmăririle, aspectul criminal al acţiunilor acestor tineri consta în faptul că ei intenţionau să aplice cunoştinţele obţinute contra integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova. Lui Mavrodi şi Urum li s-a pronunţat deja sentinţa de acuzare şi un termen de cinci ani convenţional. În privinţa lui Boikov şi Kuzneţov, cercetările mai continuă.

Încă un dosar a fost intentat contra locuitorului din Comrat, Anatoli Kara, care, potrivit afirmaţiilor serviciilor speciale, a participat la recrutarea unor compatrioţi de-ai săi. Este semnificativ faptul că acest Kara este şeful Direcţiei tineret şi sport a Comitetului Executiv al Găgăuziei. La ora actuală, el este dat în căutare internaţională şi se află, potrivit unor informaţii, pe teritoriul Rusiei.

Dosarul cu privire la ,,extremiştii găgăuzi” a căpătat de la bun început în Găgăuzia o conotaţie politică. Beneficiind de dezvoltare în toiul campaniei electorale, tema respectivă a fost tratată de către politicienii găgăuzi drept o ,,tentativă a Chişinăului de a discredita vectorul de est prin intermediul discreditării autonomiei”. Acuzaţiile privind caracterul politic al acţiunilor serviciilor speciale şi ale organelor de justiţie nu au încetat nici după 30 noiembrie. În Găgăuzia a avut loc o serie de mitinguri în susţinerea compatrioţilor reţinuţi şi condamnaţi. Iar activiştii politici şi obşteşti din autonomie, inclusiv deputaţii Adunării Populare, au adresat o scrisoare preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu rugămintea de a-i elibera pe aceşti tineri. Este semnificativ faptul că la acest apel au aderat şi reprezentanţii locali ai PLDM şi PDM.

Găgăuzia vrea să se înfrăţească cu Moscova 

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi preşedintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au plecat în luna martie la Moscova, unde urmau să semneze şi un acord de înfrăţire cu regiunea Moscova. După această ştire, s-a vehiculat faptul că la Comrat ar putea fi deschis un consulat al Federaţiei Ruse, un laborator al Serviciului Sanitar rus Rospotrebnadzor, iar locuitorii nevoiaşi din Găgăuzia să beneficieze de reduceri la gazul rusesc de 35-50%. De asemenea, va fi creat brandul „Vinurile găgăuze", pentru a vinde lichoarea pe piaţa rusă, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Adunării Populare de la Comrat Dmitri Konstantinov, citat de gagauzinfo.md. „În autonomie vor veni cu investiţii companii mari din Rusia care vor crea noi întreprinderi, beneficiind în schimb de o vacanţa fiscală pentru o perioadă de cinci ani“, a precizat Constantinov.

Referitor la deschiderea consulatului, oficialul din autonomie nu crede că ar fi ceva ieşit din comun. „La Cahul şi Bălţi sunt consulate româneşti. La noi vor fi ruseşti. Îi vom expedia în curînd o scrisoare în acest sens domnului Lavrov, ministrului de externe al Federaţiei Ruse", a mai spus Dmitri Konstantinov, precizând că locuitorii autonomiei care se află în Rusia vor putea obţine paşapoarte ruseşti în regim simplificat.

Membrii delegaţiei găgăuze şi-au exprimat convingerea că aceste favoruri din partea Rusiei vin ca răspuns la rezultatele referendumului desfăşurat pe 2 februarie.

Parlamentul de la Chişinău, mai aproape de locuitorii Găgăuziei

În luna mai, la Comrat a fost deschis primul punct de informare al Parlamentului, pentru cetăţenii din UTA Găgăuzia. Primului oficiu teritorial de informare al Parlamentului a fost creat cu scopul de a facilita comunicarea deputaţilor cu cetăţenii din regiune. Respectivul oficiu va găzdui întâlniri ale deputaţilor cu cetăţenii din regiune şi va reprezenta o instituţie care va consolida legăturile dintre Parlament şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

Găgăuzia se pregăteşte de alegeri

UTA Găgăuzia îşi va alege, pe 22 martie, başcanul. Data alegerilor ordinare a fost stabilită de către deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei. De asemenea, aceştia au decis şi când urmează să se desfăşoare cel de-al doilea tur al scrutinului. Acesta va avea loc pe 5 aprilie, în cazul în care succesorul lui Mihail Formuzal nu va fi ales din primul tur.

Schimbări în legislaţia electorală

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat mai multe modificări în legislaţia privind alegerea başcanului. Potrivit modificărilor operate, candidaţii pentru funcţia de başcan vor trebuie să prezinte cel puţin cinci mii de semnături în susţinerea lor, dar nu mai mult de şase mii. Totodată, votul se va face cu aplicarea ştampilei „Seçtim” (am ales).

Potenţialii succesori ai lui Formuzal

Centrul de Studii sociologice din Găgăuzia a publicat recent rezultatele unui sondaj, realizat în regiunea autonomă, care arată preferinţele oamenilor cu privire la viitorul başcan. Potrivit studiului, printre potenţialii succesorului lui Mihail Formuzal se află atât politicienii care şi-au anunţat deja intenţia de a participa la alegeri, cât şi alte persoane cunoscute în regiune.

Astfel, cele mai mari şanse de a deveni guvernatorul Găgăuziei le are deputatul comunist, Irina Vlah, preferatul democraţilor, Nicolai Dudoglo, actualul adjunct al başcanului, Valerii Ianioglo, precum şi preşedintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitrii Konstantinov. De asemenea, printre cei care figurează ca posibili participanţi la alegerile din 22 martie mai figurează deputaţii AP, Serghei Cimpoeş şi Ivan Burgudji, deputatul PCRM, Oleg Garizan sau fostul guvernator, Dumitru Croitoru.

Mihail Formuzal, actual başcan al Găgăuziei, a fost învestit în funcţie pe 14 februarie 2011. Guvernatorul Găgăuziei este ales pentru un mandat de patru ani şi este în drept să deţină cel mult două mandate consecutiv. Acesta este şi membrul din oficiu al Guvernului de la Chişinău.

UTA Gagauzia, pete pe harta RM

În sudul Republicii Moldova există o regiune de 1.848 de kilometri pătraţi, locuită de 161.000 de persoane, care se numeşte oficial „Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia” în română şi „Gagauz-Yeri” în limba găgăuză. În componenţa ei intră trei oraşe şi 23 de comune. Ca teritoriu şi populaţie este mai mică decât cel mai mic şi mai puţin populat judeţ din România. În plus, o simplă privire pe hartă ne va arăta o entitate teritorială fragmentată în mai multe enclave, cu un corp central şi o serie de localităţi mai îndepărtate între care se interpun alte unităţi administrative. Acestea din urmă apar pe harta administrativă a Republicii Moldova ca nişte pete.

Cemil Çiçek, preşedintele parlamentului Turciei către găgăuzi (8 mai 2014): „Nu uitaţi că sunteţi parte a Republicii Moldova. Vrem ca în regiune totul să decurgă bine şi vom susţine diverse proiecte. Turcia susţine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova“.