Totul despre scrutinul din Găgăuzia. Care va fi direcţia de dezvoltare a autonomiei după alegeri
0Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a lansat ieri o pagină web dedicată alegerii Guvernatorului Găgăuziei care va avea loc pe 22 martie 2015.
Pagina web - www.alegeri.md - oferă cea mai amplă informaţie despre alegerile başcanului Găguziei, precum şi despre scrutinele electorale anterioare. Informaţia este disponibilă în trei limbi: română, rusă şi engleză.
Istoricul alegerilor din Găgăuzia
„Pe site puteţi găsi toată istoria alegerilor başcanului cu rezultatele detaliate începând cu 1995 şi până în prezent. Site-ul mai oferă informaţie şi despre toţi concurenţii electorali. Este plasată lista tuturor concurenţilor, inclusiv a celor care s-au retras din competiţie. Pentru fiecare candidat la funcţia de başcan a fost elaborată câte o pagină separată în care găsiţi declaraţia de avere, datele biografice, sloganul electoral, spoturile pe care le foloseşte pentru promovare”, a specificat coordonatoarea de programe din cadrul ADEPT, Polina Panainte.
Pe site, la fel, sunt prezentate toate declaraţiile pe care le face candidatul, cât şi comunicatele de presă pe care le lansează. Unele informaţii sunt acumulate direct de la candidaţi. „Candidaţii sunt la curent cu monitorizarea. ADEPT monitorizează şi site-ul CEC din Găgăuzia, dar şi publicaţiile pe care le lansează. De asemenea, vor fi publicate mai multe analize despre principalele aspecte ale campaniei electorale”, a explicat directorul executiv ADEPT, Igor Boţan.
Igor Boţan comentează alegerile pentru funcţia de başcan:
Nu toţi sunt receptivi
Doar jumătate dintre candidaţii electorali şi-au publicat şi au elaborat programele electorale. De exemplu, dl Dodoglo preferă să vorbească tet-a-tet cu oamenii şi să acumuleze în comunicarea sa o colecţie de doleanţe ale alegătorilor pe care ulterior le va insera în program. Dacă citim conţinutul lor ne putem da seama ce promisiuni le fac”.
Numărul mare de candidaţi este ceva neobişnuit
La alegerile din 2010 au fost doar trei candidaţi, la cele din 2015 sunt tocmai 11. O explicaţie ar fi că în luna decembrie au fost operate modificări în legislaţia electorală a Găgăuziei şi a fost diminuat dramatic numărul de semnături necesare candidatului pentru înregistrare. Chiar pretendenţii la această funcţie au spus că s-a făcut în mod special acest lucru pentru a înregistra cât mai mulţi candidaţi ca să disperseze votul alegătorului şi să se asigure că va fi turul doi de scrutin.
Din fericire, în această campanie nu sunt scandaluri politice. Îşi mai trimit ei săgeţi şi-şi pun pioneze pe scaune, inclusiv între candidaţii de la Comrat, dar e linişte.
Dedicaţi Rusiei
În Găgăuzia, ataşamentul candidaţilor faţă de Rusia a devenit ceva tradiţional la alegeri, e o adevărată competiţie. Promisunile electorale se încadrează în cadrul acestei competenţii - dacă vor reuşi sau nu să implementeze ce promit. În campania electorală se promite că se va schimba statul Găgăuziei - ca să devină subiect al unei federaţii moldoveneşti. Atitudinea trebuie să fie una înţelegătoare pentru că ceea ce se promite şi ceea ce se întâmplă sunt realităţi paralele şi, ulterior, pornim de la experienţa pe care o avem.
Favoriţii scrutinului din acest an
Sunt cei care s-au manifestat acum patru ani de zile şi care au trecut prin nişte competiţii electorale. E vorba de dl Dodoglo, care a participat şi la alegerile din 2006 şi 2010, acumulând punctaje destul de bune. De asemena, Irina Vlah, care, la fel, este bine cunoscută pentru alegătorii din Găgăuzia. Sunt şi foşti demnitari, cum ar fi dl Croitoru. Probabil, ei sunt cu şansele cele mai mari. Totodată, aceştia sunt şi foarte activi în campanie. Evident sunt angajaţi într-o competiţie pentru a convinge alegătorii din autonomie că sunt mai proruşi unul decât altul, ceea ce este un lucru tradiţional pentru Găgăuzia. Sunt angajaţi în competiţia legată de numărul de vizite la Moscova şi asta trebuie privit tradiţional.
Irina Vlah, invitat permanent la Moscova
Prioritate la întâlnirile cu înalţii demnitari din Rusia are Irina Vlah, deoarece are şi un susţinător bătător de cărări la Kremlin. În 2010, acest aspect s-a manifestat cu totul deosebit. Atunci candidaţii se întreceau în întâlnirile cu patriarhul Kiril, acum - cu înalţii demnitari ruşi. Dl Dodoglo are şi el avantajele lui care spune că e bine să avem relaţii cu Moscova, doar că unele întrebări trebuie decise aici, la Chişinău, iar la Chişinău spune că este deputat şi că face parte dintr-o coaliţie minoritară. Este interesantă acestă competiţie.
Şansele unui candidat proeuropean
Nu le-aş minimaliza, deoarece în luna august m-am întâlnit cu primarii din Găgăuzia şi başcanul. La un moment, l-am întrebat pe Formuzal de câte resurse financiare s-a bucurat autonomia din partea UE şi dacă ele se pot compara cu cele ale Rusiei. Dl başkan spunea că nu va renunţa la suportul financiar din partea UE. Şi am ajuns la concluzia că RM trebuie să fie decentă în relaţii cu partenerii internaţionali, să fie capabilă să-şi articuleze foarte clar obiectivele şi să explice de ce procedează aşa sau altfel. Astfel încât toată lumea să se convingă că un actor mic internaţional, cum este RM, nu poate decât să navigheze printre stâncile subacvatice pe care le creează marile Puteri, iar ca să avem busolă trebuie să ne ţinem de prevederile dreptului internaţional şi bunelor practice în relaţiile internaţionale. Noi nu avem alte posibilităţi decât să fim parteneri credibili pentru cei care ne susţin.
Cursul pe care îl va lua după alegeri Găgăuzia
Nu se va putea dezvolta în afara RM pentru că dimensiunile economiei şi potenţialului uman al Găguziei sunt parte a potenţialului uman şi economic al RM. Trebuie şi Chişinăul să fie interesat ca aspectul deosebit al găgăuzilor să fie păstrat şi dezvoltat , ca să spunem tuturor că, deşi suntem o ţară mică, avem o populaţie cu elemente minoritare. RM trebuie să fie interesată ca aceste lucruri specifice să dea un colorit mai bogat ţării noastre. Există o multitudine de posibilităţi pentru ca să folosim factorul găgăuz ca unul pozitiv în plasarea RM în contextul european.
Miturile care trebuie combătute prin fapte
Faptul că există un dispreţ al populaţiei din Găguzia faţă de autorităţle de la Chişinău nu o pot nega. Însă există aceste mituri şi atitudine la fel cum există mituri pentru noi, moldovenii, că dacă nu ar fi existat factorul rusesc am fi, probabil, în fruntea naţiunilor celor mai dezvoltate. Exact aşa, la altă scară, găguzii cred că moldovenii sunt cei care împiedică să fie mai aproape de Rusia, iar ei ar fi mult mai dezvoltaţi. Sunt mituri care trebuie combătute prin fapte. Partea negativă e că guvernarea de la Chişinău este extrem de coruptă, iar acest adevăr incontestabil face ca guvernaţii să fie urâţi nu doar de găgăuzi, ci şi de moldoveni. Diferenţa este că găgăuzii urăsc guvernarea pentru că nu este de culoarea lor etnică. Asta le face poate viaţa puţin mai uşoară. Nouă ne este mai trist că ai noştri ne fură şi ne subminează viitorul european. Aici sunt aspecte care trebuie discutate. De asemenea, găgăuzilor le putem recomanda articolul fostului başcan Tabunşcic despre cum apreciază guvernarea lui Formuzal şi vom vedea că o deosebire foarte mare nu există. Asta este starea de spirit din societatea noastră. Toţi suntem nemulţumiţi, dar la alegeri votăm exact aşa cum îşi doresc cei care ne conduc şi ne corup şi pe noi.