Studiu. Până în 2040, populaţia R. Moldova va scădea până la 1,7 milioane

FOTO IPN

Moldova se confruntă cu provocări demografice enorme. Până în 2040, s-a estimat că populaţia Republicii Moldova va scădea până la 1,7 milioane (scenariul „scăzut”), o scădere de 34,5% în comparaţie cu anul 2018. Piramida populaţiei se va inversa, generaţiile cu vârsta de 50+ ani vor reprezenta aproximativ jumătate din populaţia totală, pe când cei cu vârsta de 60+ ani vor reprezenta o treime din aceasta.

Va apărea un dezechilibru puternic de gen la vârste înaintate, ceea ce va duce la un număr foarte mare de gospodării de femei vârstnice cu o singură persoană şi va avea un impact considerabil asupra sărăciei în rândul femeilor vârstnice, arată Evaluarea Cuprinzătoare Comună de Ţară privind Egalitatea de Gen, realizată de Echipa de Ţară ONU în Moldova, inclusiv Banca Mondială, transmite IPN.

Alexei Buzu, unul dintre autorii studiului, director executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a menţionat că emigrarea continuă a populaţiei cu vârstă aptă de muncă, cu cel puţin 15,5% dintre moldoveni dorind să părăsească Republica Moldova în următorii trei ani, precum şi îmbătrânirea populaţiei vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării ţării. Deşi femeile şi bărbaţii doresc să aibă până la trei copii, în realitate au mai puţin de doi, din cauza dificultăţilor legate de munca de îngrijire neremunerată şi de reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie, având în vedere disponibilitatea limitată a locurilor de muncă favorabile familiei şi a serviciilor publice de îngrijire de calitate a copiilor.

Normele sociale şi rolurile de gen stereotipe influenţează realizările educaţionale, precum şi profesionale. Evaluarea a dezvăluit o rată mai mare de abandon şcolar printre băieţi. În 2019, rata de abandon şcolar printre băieţi (18-25 ani) a fost de 22,6%, comparativ cu rata de 15,3% de abandon şcolar printre fete. Faptul că bărbaţii şi băieţii percep rolul lor de gen ca întreţinători de familie şi furnizori de bunăstare economică ar putea fi o explicaţie. Totuşi, realizările academice în rândul femeilor roma rămân reduse, în timp ce femeile cu dizabilităţi continuă să fie excluse. În Moldova, alegerea unei profesii este puternic influenţată de rolurile de gen. Fetele tind să aleagă specialităţi în domeniul artelor liberale (filologie, ştiinţe politice, ştiinţe sociale, asistenţă socială etc.), care sunt de obicei mai slab remunerate.

Inegalităţile de gen în domeniul sănătăţii sunt semnificative şi se extind. La nivel macro, bărbaţii sunt mai tare influenţaţi de inegalităţile de gen în sănătate, cu o rată a mortalităţii mai mare şi cu o speranţă de viaţă mai redusă din cauza diferenţelor de gen în comportament. Totuşi, necesităţile nesatisfăcute de servicii de îngrijire a sănătăţii sunt mai mari în rândul femeilor, ajungând la 43% printre femeile cu dizabilităţi, 35% printre femeile sărace şi 35% printre femeile cu vârsta 60+. Necesitatea actuală de metode moderne de planificare familială şi de servicii de sănătate sexuală şi reproductivă rămâne nesatisfăcută. Adiţional, aproximativ o treime din femei în Moldova, în special femeile tinere, nu au o autonomie sexuală sau reproductivă.

Natalia Covrig, autoarea studiului, coordonatoare de proiect la CPD, a subliniat că, în domeniul ocupării, Moldova are cea mai mare prevalenţă a inactivităţii în rândul femeilor din regiune. În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educaţie sau formare (NEET) a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%. Rata de ocupare în rândul populaţiei roma este aproximativ de şapte ori mai mică decât cea a populaţiei generale (41%), în timp ce rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi este de aproximativ patru ori mai mică. Munca de îngrijire neremunerată în gospodărie şi în familie reprezintă bariere în calea participării pe piaţa muncii, în special pentru femei, care îşi asumă în mod disproporţionat responsabilităţile neremunerate de îngrijire. Femeile din zonele rurale au mai puţin acces la oportunităţi de muncă.

Evaluarea ia în consideraţie abordarea analitică „Nimeni nu este lăsat în urmă” şi se bazează pe analiza datelor din Studiul „Generaţii şi gen”, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, Ancheta Forţei de Muncă şi Studiul privind dezvoltarea mediului de afaceri efectuate de Biroul Naţional de Statistică, precum şi alte surse. Componenta calitativă a evaluării a inclus discuţii în cadrul grupurilor tematice şi interviuri cu informatorii-cheie din cadrul reprezentanţilor grupurilor vulnerabile de femei. Adiţional, au fost consultaţi reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile, care reprezintă grupurile vulnerabile de femei.

Rezultatele evaluării vor fi integrate în documentele strategice şi analitice cheie ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv noul Cadru de Parteneriat cu Ţara al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Analiza Comună de Ţară a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru 2021 şi Cadrul de Parteneriat ONU-Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2023-2027.