Sondaj: Federaţia Rusă ameninţă cel mai mult Moldova din perspectiva securităţii

FOTO IPN

Federaţia Rusă ameninţă cel mai mult Moldova din perspectiva securităţii, arată un sondaj de opinie care cercetează percepţia populaţiei privind sistemul de securitate şi apărare al Republicii Moldova. În top mai intră: grupările teroriste, NATO şi Statele Unite ale Americii.

În caz de probleme de securitate, ar oferi suport Republicii Moldova România, Rusia şi UE. Cu o diferenţă semnificativă , respondenţii au numit NATO, SUA şi Ucraina. Sondajul este parte a unui proiect mai larg realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova.

53% din respondenţi spun că sunt foarte mult sau destul de mult interesaţi de sistemul de securitate şi apărare al ţării, 25% nici mult nici puţin şi circa 20% – destul de puţin sau deloc.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Ion Jigău, director executiv al Companiei de cercetare CBS- Research, a remarcat că majoritatea respondenţilor sondajului consideră că orientarea actuală a Republicii Moldova este una spre UE – 65% din respondenţi. Rusia a fost menţionată de 9% respondenţi şi  România – aproape 5%. Şi-ar dori ca orientarea Republicii Moldova să fie spre UE circa 50% din respondenţi, spre Rusia – 21% şi circa 2% şi-ar dori ca Moldova să se orienteze spre România. Despre securitatea şi apărarea ţării, cel mai des respondenţii se informează de la televizor, internet şi pe reţele de socializare sau site-urile de ştiri.

Ameninţările interne la adresa Republicii Moldova sau a cetăţenilor ţării sunt: corupţia, furtul din fondurile donate pentru proiecte de infrastructură sau sociale, furturile bancare etc. Ameninţările externe ţin de: ştirile false, propaganda externă, războiul informaţional, dezinformarea, război în zonă. Pericolele aferente conflictului din stânga Nistrului sunt: nivelul înalt de criminalitate şi contrabandă în regiune, staţionarea ilegală a trupelor ruse în regiune, pericolul de incidente armate etc.

Cea mai mare încredere în instituţiile care asigură securitatea cetăţenii o au în: pompieri şi SMURD, armata, poliţia şi Poliţia de Frontieră, dar şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.

Respondenţii cred că personalitatea politică sau istorică care a luptat sau a asigurat ţării un nivel înalt de securitate şi apărare este Ştefan cel Mare. În top urmează răspunsul prin care cetăţenii spun că nimeni nu a asigurat securitatea ţării. Pe poziţia a treia a fost numit ex-preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Cel mai mare nivel de securitate şi apărare ţara l-a avut sub conducerea lui Ştefan cel Mare, după care – în timpul lui Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Vladimir Voronin sau Iosif Stalin.

Elena Mârzac, directoare executivă CID NATO Moldova, consideră că sondajul este un exerciţiu important pentru că nu există astfel de sondaje ample care ar măsura percepţia cetăţenilor faţă de anumite opţiuni de securitate, direcţia de dezvoltare, sursele de informare, încrederea în instituţiile statului. În opinia sa, societatea civilă ar putea juca rolul de facilitator dintre populaţie şi Guvern pentru a promova interesul naţional şi de a transmite unele narative comune şi fortificarea mesajelor.

Iulian Chifu, preşedinte al Centrului de Prevenire al Conflictelor şi Early Warning Bucureşti, a precizat  că sondajul actual a plecat de la documentele programatice şi poziţiile de natură politică ale preşedintelui Republicii Moldova, ale Guvernului. Pe baza respectivelor documente a fost fixat spaţiul care presupune întrebările şi formulările pentru respectivul sondaj de opinie.

Viorel Ciubotaru, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova, co-fodator CID NATO, consideră că  pentru ca statul Republica Moldova să revină în albia normalităţii şi să devină un stat t care să corespundă aşteptărilor oamenilor, este foarte important să se revină la esenţa unei buni guvernări. De aceea, consultarea cetăţenilor, cunoaşterea exactă a opţiunilor viziunilor oamenilor este importantă în procesul de luare a deciziilor.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1029 persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a ţării, cu excepţia locuitorilor regiunii din Stânga Nistrului, cu o eroare maximă de ± 3%. Datele în cadrul sondajului au fost colectate în perioada 20-29 iulie.