Republica Moldova, parte a „Lumii Ruse”: care sunt planurile Moscovei în războiul hibrid contra Chișinăului ANALIZĂ
0Republica Moldova este percepută de Moscova ca parte a „Russkiy Mir”, un concept folosit de Putin pentru a justifica invazia Ucrainei. În prezent, amenințarea unei invazii rusești asupra țării este scăzută. Totuși, Rusia va continua să destabilizeze Chișinăul și să influențeze alegerile prezidențiale, precum și cele parlamentare de anul viitor, potrivit ,,Euronews”.

Republica Moldova este văzută la Moscova ca parte a „Russkiy Mir” sau „Lumii Ruse”, mai exact noțiunea folosită adesea de Putin pentru a justifica invazia totală a Rusiei în Ucraina, scrie ,,Euronews”.
Un consorțiu internațional de media, inclusiv The Kyiv Independent, a publicat anul trecut o investigație care contura planurile Kremlinului de a obține un control vast asupra Chișinăului până în anul 2030, iar conform documentelor scurse în spațiul public, obiectivele-cheie ale Rusiei erau asigurarea că decidenții politici moldoveni și societatea, în general, au o atitudine negativă față de NATO și că țara are o prezență puternică a grupurilor pro-ruse în politică și economie.
Cele mai multe dintre obiectivele pe termen scurt ale Rusiei, care trebuiau atinse până în 2022, au fost deraiate de invazia pe scară largă a Ucrainei, lucru care a adus Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.
Notabil este că documentul scurs preconiza Transnistria ca o regiune separatistă cu trupe rusești staționate acolo.
Din 1992, Moscova staționează aproximativ 1.500 de trupe în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, iar aceasta a fost un element cheie pentru campania Rusiei, inclusiv în încercările sale de a mitui alegătorii, a explicat Christina Harward, cercetătoare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), pentru ,,Euronews”.
„Transnistria a fost esențială pentru eforturile recente ale Moscovei de a ocoli sancțiunile occidentale asupra instituțiilor financiare ruse și de a aduce bani ruși în Moldova,” a adăugat aceasta.
Experții ISW evaluează că Republica Moldova în anul 2024 este similară cu Ucraina între 2014 și februarie 2022, iar Kremlinul a aplicat elemente din planul său de război hibrid în ambele state.
Prin urmare, alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea la UE sunt extrem de importante pentru eforturile Kremlinului de a-și menține influența asupra țării.
În mod specific, ISW consideră că, pe termen lung, Moscova ar putea încerca să influențeze alegerile parlamentare din vara anului viitor pentru a alege politicieni proruși care să saboteze aderarea Moldovei la UE.
Mai mult, Moscova poate analiza și folosi informațiile pe care le obține din votul din octombrie 2024 pentru a-și pregăti mai bine candidații.
Rusia poate, de asemenea, să exploateze legăturile sale militare și de securitate cu Transnistria pentru a influența negocierile viitoare sau chiar pentru a invada și ocupa întreaga țară.
ISW afirmă că amenințarea unei invazii este în prezent extrem de scăzută deoarece Moscova ar trebui să redistribuie un număr semnificativ de trupe, ceea ce este foarte puțin probabil, având în vedere că Rusia se concentrează în principal asupra Ucrainei.
„Conflictul militar este extrem de puțin probabil în viitorul apropiat. Rusia nu are forțele sau materialul necesar pentru a amenința militar Moldova în acest moment. Dar aceste condiții se pot schimba în viitor — totul depinde de situația de pe câmpul de luptă din Ucraina,” a concluzionat Christina Harward.
Kremlinul ar putea declanșa proteste în următoarele zece zile, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, conform ISW.
Christina Harward, cercetătoarea ISW, a mai declarat pentru ,,Euronews” că Rusia intenționează să continue să destabilizeze societatea.
„Am văzut indicii că Rusia încerca să lanseze proteste în Moldova — și să transforme aceste proteste în violente. Moscova ar putea încerca să folosească în continuare proxi pentru a incita proteste violente în Moldova în următoarele săptămâni. Kremlinul va folosi foarte probabil proxi în Moldova în următoarele două săptămâni pentru a încerca să influențeze turul doi al votului. Moscova nu va accepta ușor rezultatele referendumului și Kremlinul a început deja să susțină că votul nu a fost liber și corect”, a explicat ea.
În timp ce moldovenii care s-au prezentat la urne duminică au ales, cu o marjă foarte mică, viitorul european al țării lor, Chișinăul a denunțat că Rusia, prin intermediul forțelor pro-ruse, a făcut multiple încercări de a influența rezultatele votului și, în consecință, de a destabiliza situația.
Kremlinul, care de mult timp își dorește să aducă această țară din estul Europei sub sfera sa de influență, nu a fost deloc descurajat. Prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că autoritățile moldovenești au falsificat rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului, susținând că au folosit metode „totalitare” în timpul campaniei electorale și că numărul voturilor în favoarea referendumului a început să crească „inexplicabil” în etapele ulterioare ale numărării. Dar și că Occidentul încearcă să transforme Moldova într-un „apendice rusofob al NATO, lipsit de suveranitate”.
Christina Harward de la ISW susține că pentru Moscova, aceasta este o practică obișnuită.
„Vedem deja o mulțime de bloggeri militari ruși — inclusiv unii afiliați direct Kremlinului — făcând acuzații similare. În general, rezultatele alegerilor și ale referendumului nu vor descuraja Moscova să continue să-și urmărească obiectivul de a recâștiga influență asupra Moldovei. Ne putem aștepta ca Kremlinul să continue să încerce să prevină aderarea Moldovei la UE în anii următori”, a conchis aceasta.