Republica Moldova ar putea avea încă, cel puţin, patru municipii

Parlamentul a decis, în prima lectură, să atribuie statutul de municipiu oraşelor Cahul, Orhei, Soroca şi Ungheni. Experţii spun că, deocamdată, schimbarea ţine doar de denumire.

Autorii iniţiativei, un grup de deputaţi PLDM, au argumentat că ridicarea la rang de municipiu „va remarca importanţa prezentă şi istorică a acestor oraşe“. De asemenea, noua titulatură ar urma să aducă mai multe venituri în bugetele acestor localităţi, oferind oportunităţi de dezvoltare a infrastructurii locale, de creştere a numărului locurilor de muncă şi a nivelului de trai al populaţiei.

Pe acelaşi cântar cu fostele orăşele

Liberal-democratul Tudor Deliu, unul dintre autorii proiectului, a declarat că toate cele patru localităţi corespund definiţiei din legea privind organizarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova, conform căreia „municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii“.

Potrivit lui, în acest fel va fi reparată greşeala comisă în anul 1994, când aceste urbe, care până atunci aveau acces direct la Guvern, au fost egalate cu alte peste 60 de oraşe, unele dintre care foarte mici, precum Bucovăţ, Ghindeşti, Iargara, Vatra sau Durleşti, deoarece a dispărut din lege noţiunea de „orăşel“.

Lista de aşteptare, tot mai lungă

Deputaţii PD Dumitru Diacov şi Sergiu Sârbu au propus un amendament la proiectul de lege respectiv, prin care acelaşi statut ar urma să-l capete şi oraşele Hânceşti şi Edineţ, conduse acum de primari democraţi. Ei şi-au motivat solicitarea prin faptul că aceste localităţi au un mare potenţial de dezvoltare economică, găzduind parcuri industriale şi zone economice libere.

De cealaltă parte, liberalul Valeriu Munteanu a susţinut că această propunere are un substrat politic şi electoral, observând că cele două oraşe au mai puţini locuitori decât, de exemplu, Străşeni, Drochia sau Ceadîr-Lunga. „Poate, ar trebui să scriem în lege că toate oraşele conduse de exponenţii partidului X să fie municipii“, a ironizat el. În replică, liderul PD, Marian Lupu, a remarcat că numărul populaţiei nu ar trebui să fie factorul determinant, mai ales că legea nu fixează nişte criterii clare pentru un municipiu.

Dezbaterile au deschis apetitul deputaţilor, care au venit şi cu alte sugestii. Liberal reformatorul Anatolie Arhire a pledat ca în lista municipiilor să fie adăugat Străşeniul. Neafiliatul Mihai Godea a propus Căuşeniul. Liberalii Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu au cerut, în glumă, să fie declarate municipii satele lor de baştină: Coloniţa şi Floreni, iar la modul serios şi-au condiţionat votul în lectură finală, din toamnă, cu aprobarea unui nou statut al municipiului Chişinău, condus de liberalul Dorin Chirtoacă.

„Pentru lectura a doua, lista s-ar putea extinde până la 32“, a glumit preşedintele Parlamentului, Igor Corman, cu referire la toate centrele raionale şi a pomenit, în context, satul său natal, Ciulucani, din raionul Teleneşti.

Nu trec la un alt nivel

Iurie Ţap, vicepreşedintele Comisiei administraţie publică locală şi dezvoltare regională, a explicat că aceste autorităţi publice locale nu vor trece de la nivelul întâi la nivelul doi şi ar putea primi mai multe resurse financiare şi patrimoniale doar atunci când li se vor acorda noi competenţe.

„Deocamdată, se schimbă doar denumirea acestor localităţi. Pe urmă, dacă vor fi făcute nişte schimbări în legislaţie special pentru municipii, acestea vor avea de câştigat. Este, probabil, o strategie. Rămâne de văzut care vor fi competenţele lor şi acoperirea financiară. Trebuie să vedem şi eficienţa acestei  decizii, dacă va fi benefică pentru dezvoltarea localităţii şi pentru comunitate“, a comentat pentru „Adevărul“ Anatol Moldovanu, expert în administraţie publică locală la IDIS „Viitorul“ şi fost primar al oraşului Ialoveni.

În prezent, în Republica Moldova există cinci municipii: Chişinău, Bălţi, Bender, Comrat şi Tiraspol. Totodată, Moldova are cel mai scăzut grad de urbanizare din Europa, ceea ce denotă un nivel scăzut de dezvoltare a ţării. Doar 41,6% din populaţie se află în localităţile urbane, iar 58,4% - în cele rurale. În acelaşi timp, circa 60% din orăşeni locuiesc în municipiile Chişinău şi Bălţi şi 40% - în celelalte 60 de oraşe.

CARACTERISTICI:

Cahul

Oraşul Cahul numără circa 41.000 de locuitori, dintre care 62% sunt economic activi. În localitate sunt înregistrate circa 3.800 de agenţi economici, majoritatea în domeniul comerţului. Printre cele mai importante întreprinderi se numără fabrica de vinuri, fabrica de brânzeturi, fabrica de confecţii Tricon. De asemenea, aici activează Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu“ şi sanatoriul „Nufărul Alb“.

Orhei

Populaţia oraşului Orhei este de circa 33.500 de locuitori. Sectorul economic al oraşului era reprezentat în 2012 de 609 agenţi economici, rolul de bază revendindu-le unor întreprinderi mari precum fabrica de sucuri şi conserve Orhei-Vit, vinăriile Chateau Vartely şi Orhei-Vin, fabrica de pâine. Urbea are 63 de monumente istorico-memoriale, dintre care 14 sunt de importanţă naţională şi 49 de importanţă locală.

Soroca

În oraşul Soroca trăiesc circa 35.000 de persoane, populaţia activă constituind 65% din numărul total. Pe teritoriul oraşului sunt înregistrate 1.495 de întreprinderi, din care funcţionează numai 827. Printre acestea sunt fabricile de confecţii şi tricotaje Dana şi Noul Stil, fabrica de brânzeturi, fabrica de sucuri şi conserve Alfa-Nistru. Atracţia turistică a oraşului este Cetatea Soroca, situată pe malul râului Nistru.

Ungheni

Circa 32.500 de oameni locuiesc în Ungheni. Este unul dintre cele mai active oraşe din Moldova în ceea ce priveşte atragerea finanţării din proiecte şi granturi pentru dezvoltarea economiei şi infrastructurii. Au fost create zone libere privind activitatea de antreprenoriat şi întreprinderi mixte. Avantajul oraşului este amplasarea sa geografică în căile de tranzit şi vamale de ieşire spre Europa Centrală.