Rep. Moldova. Unii fermieri vor avea roadă cu 50-60% mai mică la unele culturi, din cauza secetei

Agricultorii din R. Moldova vor avea pierderi mari din cauza secetei din anul 2021, iar mulţi dintre ei, în lipsa veniturilor, riscă să nu poată începe semănatul culturilor pentru anul 2023, spune Vasile Mârzenco, director executiv al Federaţiei Naţionale a Fermierilor (FNF), care precizează pentru IPN că, în lipsa precipitaţiilor, va avea de suferit roada de grâu şi orz, dar cele mai mari pierderi vor fi la recolta de porumb şi floarea soarelui.

„Autorităţile trebuie să intervină prompt şi să purceadă la crearea unor comisii, cu participarea autorităţilor publice locale, pentru a identifica localităţile unde agricultorii au avut de suferit de pe urma secetei, dar şi a ploilor cu grindină, şi, respectiv, să ia măsuri pentru a interveni cu sprijin financiar. Problema nu e doar că fermierii nu vor avea veniturile scontate în anul curent, dar şi că ei nu vor putea începe următorul ciclu agricol, cu însămânţarea terenurilor, cu grâu de toamnă, orz”, subliniază directorul executiv al FNF.

Vasile Mârzenco spune că deţine o mică întreprindere agricolă şi roada de grâu pe care o va strânge în anul curent va fi cu 50% mai mică faţă de anul trecut. „Dar porumbul este total afectat şi nu va fi recoltă. Şi floarea soarelui va fi afectată mai mult de 50-60% şi cheltuielile care s-au investit nici pe departe nu vor fi acoperite de veniturile pe care le vom obţine”, specifică directorul executiv al FNF.

Potrivit lui Vasile Mîrzenco, irigarea pentru grâu, porumb, floarea soarelui practic nu se aplică în Republica Moldova, pentru că sistemele de irigare la scară largă sunt la pământ. „Este foarte costisitor să aplici irigarea în agricultură, şi este o problemă care trebuie soluţionată. Totodată, agricultorii trebuie motivaţi să reanimeze irigarea la scară mică - să restabilească lacurile, heleşteele, iazurile, care sunt înnămolite. Pâraiele duc apele de ploaie şi de zăpadă în Nistru şi Marea Neagră, dar noi nu le captăm în diferite construcţii hidrotehnice, pentru a le utiliza la irigare”, atenţionează resposabilul de la FNF.

Totodată, Vasile Mârzenco este de părerea că chiar şi rezervele de apă din râurile Nistru şi Prut nu ar fi suficiente pentru a asigura irigarea culturilor agricole la scară largă. „Dar cel puţin cu aceste rezerve ar putea fi irigate suprafeţe de culturi agricole, care ar asigura strictul necesar al republicii, siguranţa alimentară a ţării, cum ar fi grâul pentru panificaţie, hrana pentru fermele zootehnice”, adaugă directorul executiv al FNF.

Deşi reprezentanţi ai statului spun că agricultorii trebuie să-şi asigure afacerile, în cazul unor situaţii excepţionale, există probleme şi la acest capitol „Statul acordă subvenţii pentru ca fermierii să achite prima de asigurare, dar agricultorii nu sunt foarte receptivi şi nu îşi asigură culturile în măsura în care sunt aşteptările autorităţilor. Fermierii spun că niciodată nu au mijloace financiare libere în conturi pentru a efectua această asigurare. Mai mult, acum câţiva ani, unele companii de asigurare au avut un comportament nu tocmai corect cu agricultorii, iar despăgubirile nu au fost plătite la timp fermierilor”, menţionează Vasile Mârzenco.