Referendumul de aderare a Republicii Moldova la UE, victima dezinformării ruse: „O operațiune sub acoperire”
0Portalul Comisiei Europene care luptă împotriva dezinformării ruse a făcut un bilanț al celor mai răspândite teorii ale propagandei pro-Kremlin în legătură cu referendumul de aderare a Republicii Moldova la UE. Un apel a fost făcut șefilor Facebook, Instagram și Google.
Referendumul de aderare la UE a Republicii Moldova se va organiza, la 20 octombrie, în paralel cu alegerile pentru desemnarea viitorului președinte al țării.
Mașinăria de dezinformare a Kremlinului s-a dezlănțuit puternic împotriva unei eventuale aderări a Moldovei la UE. Subiectele de discuție ale Kremlinului au fost elaborate cu viteză mare de canale mediatice rusești și amplificate de altele, în Republica Moldova și în alte părți. S
copul lor este să-i descurajeze pe moldoveni să susțină parcursul proeuropean promovat de președinta Maia Sandu, răspândind temeri despre ceea ce ar implica referendumul și eventuala apartenență la Uniunea Europeană – o așa-zisă pierdere a suveranității și o amenințare la adresa securității țării, se arată într-o analiză a portalului Comisiei Europene – EUvsdisinfo.
În iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE, urmând ca integrarea în proiectul european să o ajute să-și consolideze reziliența într-un context regional dificil, marcat de aspirațiile și activitățile neoimperialiste ale Rusiei.
„Acest motiv „geopolitic” a fost reinterpretat de mașinăria de dezinformare a Kremlinului ca o „recompensă” pentru alăturarea Republicii Moldova la frontul împotriva Rusiei, cu care Occidentul ar căuta să încercuiască Rusia. În ultimii doi ani, canalele mediatice pro-Kremlin au căutat să portretizeze deciziile legitime ale Republicii Moldova cu privire la parcursul său european ca fiind „rusofobe” și parte a „războiului hibrid” purtat de Occident împotriva Rusiei”, arată analiza citată.
Republica Moldova ar vrea să renunțe la neutralitate?
Conducerea țării folosește referendumul ca un mod de a anula neutralitatea Republicii Moldova – se arată într-una dintre multiplele dezinformări intens promovate de canalele mediatice rusești controlate de stat și de alte canale pro-Kremlin.
Astfel, referendumul i-ar da puterea de a modifica Constituția și de a înlocui principiul neutralității cu dorința de aderare la UE. Această presupusă mișcare ar deschide și calea către aderarea Republicii Moldova la NATO. Conform acestei interpretări manipulatoare, o astfel de situație ar amenința direct securitatea Republicii Moldova.
De fapt, un rezultat pozitiv la referendum nu ar permite guvernului să anuleze principiul neutralității consacrat în constituția țării. Mai degrabă, dacă votanții vor răspunde pozitiv la întrebarea de la referendum, constituția moldovenească va fi modificată pentru a include dorința exprimată de popor cu privire la integrarea europeană.
Alte discursuri de dezinformare atrag atenția asupra presupusei pierderi a suveranității pe care ar implica-o eventuala apartenență la UE. Întrucât legislația UE ar prevala asupra legislației naționale, țara ar fi obligată să urmeze un parcurs opus interesului său național.
Occidentul încearcă să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”
Un alt discurs al mediei pro-Kremlin vorbește despre faptul că Occidentul caută să o transforme Republica Moldova într-o trambulină pentru „războiul său prin interpuși” împotriva Rusiei, încercând să „încercuiască” Rusia. Acest fapt ar declanșa, la rândul său, o escaladare regională și o „autoanihilare” a Republicii Moldova similară cu cazul Uсrainei.
În viziunea distorsionată a Kremlinului, Uсraina a obligat Rusia să lanseze o invazie la scară largă în februarie 2022. Acum, Occidentul încearcă să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”.
Semnarea la Bruxelles, pe 21 mai, a unui Parteneriat de securitate și apărare între UE și Republica Moldova a declanșat o altă serie de discursuri referitoare la presupusele planuri infame ale UE.
Acordul a fost considerat o dovadă că Republica Moldova se pregătește pentru un posibil război împotriva Rusiei în Transnistria, dat fiind că UE ar fi deja într-o stare de război nedeclarat cu Rusia prin politica sa de sancțiuni și prin sprijinul oferit Ucrainei.
Țările europene vor ajuta „regimul Sandu” să fure țara, să suprime libertatea de exprimare și să o așeze pe direcția unei aventuri militare, la fel cum au procedat cu Uсraina.
Anterior, președinta Sandu a fost acuzată că își pregătește țara de un război cu Rusia – un război în care Republica Moldova ar fi susținută de NATO în același fel cum Ucraina este susținută de Occident. Aceasta deoarece, conform canalelor de dezinformare, Sandu, la fel ca Volodimir Zelenski, acționează în interesul Statelor Unite și al Occidentului colectiv – nu al Republicii Moldova sau al Ucrainei.
Un fals proces de aderare?
O altă direcție urmată de canalele mediatice pro-Kremlin este aceea că procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este fals, deoarece țara nu are nicio șansă să îndeplinească condițiile de aderare prea curând. Potrivit Kremlinului, principala cauză a acestui deznodământ este „guvernul hoț”, cu presupusa lui corupție deșănțată, profund dezinteresat de reformele necesare pentru un viitor european real. Drept urmare, discuțiile în vederea aderării vor trena „decenii” sau „pentru totdeauna”. Bruxelles-ul știe acest lucru, dar nu îi pasă, deoarece întregul proces de aderare este pur fantezist – spune propaganda rusă.
„Firește că nimeni nu are un glob de cristal pentru a ghici viitorul, cu atât mai puțin Kremlinul, însă deși parcursul de aderare la UE este, în mod cert, dificil, extinderea UE nu este deloc o „fantezie”. Întrebați cele 13 națiuni care au urmat aceeași cale de aderare la UE în ultimele două decenii”, se arată în analiza EU vs Disinfo.
În multe dintre aceste campanii de dezinformare, „Occidentul” se află în spatele a tot ceea ce Republica Moldova face sau nu face: țara însăși și cetățenii săi au puțină putere sau deloc.
Într-o altă versiune a poveștii, aderarea Republicii Moldova la UE este o operațiune sub acoperire pentru anexarea sa de către România.
„Marioneta” Occidentului în Republica Moldova, Maia Sandu, a transformat țara într-un „bastion al rusofobiei”, mai spune propaganda rusă. Această afirmație se corelează foarte bine cu cazurile precedente de dezinformare potrivit cărora Republica Moldova scapă de tot ceea ce este rusesc, președinta Sandu încearcă să „românizeze” cu forța aproape toate sferele vieții din Republica Moldova, care și-a pierdut suveranitatea și este condusă acum de străini.
Apelul preşedintelui Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA
Preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA, Ben Cardin, îi îndeamnă pe Mark Zuckerberg, şeful Facebook şi Instagram, şi pe Sundar Pichai de la Google să ia măsuri pentru a combate dezinformarea în Republica Moldova înaintea scrutinului prezidenţial şi a referendumului pro-UE din 20 octombrie.
Senatorul Ben Cardin invocă dovezi furnizate de guvernele Statelor Unite, Canadei şi Regatului Unit cu privire la eforturile continue ale Kremlinului de a semăna confuzie şi dezinformare în rândul populaţiei din Republica Moldova. „Acesta este un moment unic în istoria Moldovei, care va determina viitorul a generaţii de moldoveni, iar decizia trebuie să aparţină exclusiv moldovenilor. Gravitatea acestei decizii care se află în faţa poporului moldovean impune partenerilor Moldovei, precum şi celor care contribuie la moderarea părţilor-cheie ale spaţiului informaţional al Moldovei, sarcina de a împiedica influenţa străină malignă să intervină într-una dintre cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată”, a subliniat senatorul american.
Iar unii analiștii consultați recent de ,,Adevărul” au afirmat că Rusia a intensificat războiul hibrid în Republica Moldova, schimbând narativele agresiunii odată cu anunțul Chișinăului privind organizarea în data de 20 octombrie a referendumului, dar și a scrutinului prezidențial.
„Ținta principală a atacurilor informaționale este actualul președinte al Republicii Moldova”
Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) de la Chișinău, susține că dezinformarea și propaganda rusească sunt mai intense acum, fiind promovate în mediul online prin intermediul canalelor și paginilor anonime.
,,Evident că odată cu ideea și lansarea referendumului un pic s-au schimbat unele narative. În primul rând, prima schimbare: intensitatea. Au apărut foarte multe canale anonime, foarte multe canale de limbă rusă și de limbă română care difuzează știri false și folosesc ca sursă pentru alte resurse din mass-media pentru a difuza aceste știri false. În doilea rând se schimbă narativul, fiind două tendințe majore: prima ține de denigrarea imaginii Uniunii Europene. Foarte des este folosit narativul că Uniunea Europeană înseamnă război, că acolo este sărăcie, că nu aduce nimic bun, având loc sub diferite forme, sub diferite limbaje”, a susținut acesta.
Al doilea element ține de îndreptățirea acțiunilor Federației Ruse în Ucraina și față de Republica Moldova, dar și altele. Tot aici se pot include încercările propagandei ruse de a submina pacea interetnică în Republica Moldova, se încearcă a crea virtual niște conflicte dintre etniile din Republica Moldova care, de fapt, conviețuiesc în pace de zeci, sute de ani fără probleme și nu au existat probleme în acest sens.
„Al treilea element: se lucrează foarte intens cu acele zone geografice din Republica Moldova: sudul -UTA Găgăuzia, nordul-municipiul Bălți, unde sunt iarăși localități în care locuiesc concentrat persoane de alte etnii sau care vorbesc limba rusă. Se încearcă foarte mult penetrarea acestor audiențe cu narative iarăși false despre război și despre Uniunea Europeană. Și dacă ne referim la alegerile prezidențiale, atunci noi observăm de un an că ținta principală a atacurilor informaționale este actualul președinte al Republicii Moldovei, Maia Sandu. Sunt foarte multe tentative de dezumanizare, deci deepfake-uri, fake-uri. Se joacă mult cu video, cu audio: tot felul de așa-zise știri absolut rupte de realitate, dar care din păcate, ajung la anumite categorii ale populației din cauza unei slabe educații a populației”, a declarat Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al IPIS.