Maia Sandu avertizează că Kremlinul vrea să transforme Chișinăul ,,într-un coridor de influență” împotriva Kievului

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a subliniat că Rusia ,,vrea să transforme Moldova într-un coridor de influență și să o folosească împotriva Ucrainei de-a lungul unei frontiere de peste 1.200 de kilometri”, cea mai lungă pe care țara o are cu statele vecine, avertisment făcut la Congresul PPE.

Maia Sandu a participat la Congresul PPE din orașul spaniol Valencia. FOTO: Presedinte.md

În marja Congresului Partidului Popular European (PPE), președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Rusia și-a intensificat războiul hibrid împotriva Chișinăului, purtat sub diverse forme, printre care cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice și dezinformare în contextul referendumului pro-UE și al alegerilor prezidențiale din 2024.

Siguranța Chișinăului datorită rezistenței poporului ucrainean 

În acest an, în care sunt programate alegeri parlamentare ce vor decide dacă țara va continua pe calea europeană sau va cădea pradă influenței străine, obiectivele Kremlinului rămân neschimbate.

,,Ea vrea să transforme Moldova într-un coridor de influență și să o folosească împotriva Ucrainei — de-a lungul unei frontiere de peste 1.200 de kilometri, cea mai lungă pe care Ucraina o are cu oricare dintre țările vecine. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm — dar Moldova și-a făcut alegerea. Suntem alături de lumea liberă, muncind în fiecare zi pentru a rămâne ancorați de partea corectă a istoriei. Astăzi, Moldova este în siguranță datorită rezistenței poporului ucrainean. Ucraina protejează nu doar Moldova, ci întreaga Europă și ordinea internațională. De aceea, Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin militar, economic și moral”, a menționat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Maia Sandu a reiterat că amenințările la adresa Republicii Moldova sunt similare cu cele care vizează întreaga Europă.

,,De aceea, pentru a rămâne puternică, agilă și rezilientă, Europa trebuie să se reformeze — pentru a proteja speranța păcii, pentru a-și apăra democrațiile (pentru că pacea fără democrație este trecătoare) și pentru a trata extinderea ca pe o investiție strategică în securitate”, a mai spus lidera de la Chișinău.

Aderare pentru o Europă mai puternică 

Președintele țării vecine a accentuat că atât Republica Moldova, cât și Ucraina trebuie să adere la Uniune.

,,Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană nu doar pentru că aparținem familiei europene, ci pentru că Europa va deveni mai puternică, mai sigură și mai unită acceptându-i pe cei care luptă pentru valorile sale. A sosit momentul să demonstrăm că Europa răsplătește curajul prin acțiune. Moldova, Ucraina și țările din Balcani muncesc din greu. Împreună, sub conducerea PPE, să ne regăsim locul firesc: acasă, în Uniunea Europeană”, a conchis Maia Sandu.

În cadrul evenimentului desfășurat în orașul spaniol Valencia, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut întrevederi cu mai mulți lideri europeni, printre care Christian Stocker, cancelarul Austriei, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei, și Antonio Tajani, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Italiei.

Negocieri separate 

Uniunea Europeană ar putea decide în această vară să avanseze în negocierile de aderare cu Republica Moldova separat de Ucraina, semnalând o modificare importantă de strategie în politica de extindere a blocului comunitar. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat postului Europa Liberă în timpul unei vizite oficiale la Praga

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la mai bine de o săptămână de la începerea războiului din Ucraina. Chișinăul a obținut statutul de țară candidată la Uniune în luna iulie a aceluiași an, în același timp cu Kievul.

Pe 15 iunie 2024, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, anunțul fiind făcut de Președinția belgiană a Consiliului UE.

Însă, la masa de tratativelor, cele două țări merg separat, negocierile propriu-zise fiind individuale și putând dura mult, durata acestora variind în funcție de mai multe aspecte.