INTERVIU Maria Varga: „România are datoria de a împărtăşi experienţa SAPARD Republicii Moldova“

Expertul Maria Varga este dispusă să acorde consultanţă autorităţilor moldovene FOTO Arhiva personală

Lecţii Maria Varga, consultant român în domeniul absorbţiei de fonduri europene nerambursabile, ne spune ce trebuie să facem pentru a beneficia de aceşti bani alocaţi de UE mediului rural.

Din 2014, Republica Moldova va putea beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru susţinerea agriculturii, banii fiind acordaţi în cadrul Programului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (ENPARD), iniţiat de UE pentru susţinerea agriculturii în statele Parteneriatului Estic. ENPARD este un program similar SAPARD-ului, de care a beneficiat mai mulţi ani România şi alte state în etapa de preaderare. Maria Varga, preşedintele Triangle Concept, specialist în consultanţă în domeniul absorbţiei de fonduri europene nerambursabile, ne vorbeşte despre ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a putea avea o rată de absorbţie cât mai mare a acestor fonduri. 

Lucia Belu: Doamna Varga, având în vedere că în perioada 2001-2003 aţi fost director de plăţi la Agenţia
SAPARD, din cadrul Ministerului Agriculturii de la Bucureşti, vă rugăm să ne daţi câteva sfaturi privind modalitatea de accesare, cu o rată de absorbţie şi o efectivitate cât mai mari a acestor fonduri alocate Republicii Moldova.

Maria Varga: Programul SAPARD şi ENPARD sunt similare, ambele acordă finanţare pentru dezvoltarea zonelor rurale. Ca să vă pot demonstra ca SAPARD-ul din România este un bun exemplu vă voi oferi câteva cifre. Aceşti bani nu sunt în totalitate de la UE, sunt cu o cofinaţare de la bugetul statului (20% sunt din bugetul ţării) şi beneficiarul. Oamenii de afaceri trebuie să scoată nişte bani din buzunar ca să poată să beneficieze de fondurile europene nerambursabile. Dincolo de problemele ce pot apărea, accesarea acestor fonduri este benefică. În perioada 2000-2006, programul SAPARD a beneficiat de o alocare financiară de 1,52 miliarde de euro (buget de stat - 25% şi UE - 75%). Acest program a funcţionat foarte bine, România a creat agenţia SAPARD împreună cu UE şi acest lucru se va întâmpla şi în Republica Moldova. UE va fi foarte aproape de cei care vor crea structura şi mecanismele de funcţionare, dar nu atât cât să vă înveţe, ci cât să vă facă să faceţi singuri aceşti paşi. România a avut progrese remarcabile în accesarea fondurilor SAPARD şi cred că are datoria de a împărtăşi această experienţă şi surorii ei mai mici – Republica Moldova. Din aceşti bani, România a reuşit să acceseze 90% (1,34 miliarde de euro). A fost o absorbţie spectaculoasă, fiind singura ţară din UE care în perioada de preaderare a reuşit să facă această absorbţie. Realizarea cea mai mare a proiectului SAPARD în România constă în cele 4.457 de proiecte, care, ca urmare a standardelor europene impuse de procedurile proiectului, au adus beneficii mari mediului rural românesc, atât prin creşterea calitaţii infrastructurii, creşterea economică a regiunilor (unităţi de prelucrarea produselor agricole, agro-turismul, etc.), dar mai ales prin creşterea calităţii vieţii.

Ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a accesa în procent cât mai mare fondurile nerambursabile ENPARD?

Această activitate trebuie începută din timp, trebuie să faceţi mai întâi nişte paşi, care să fie în strânsă determinare şi continuitate a tuturor demersurilor. În primul rând, trebuie să fie elaborată o strategie naţională de dezvoltare rurală, care va constitui baza de discuţii şi negocieri cu UE, şi care să fie valabilă 10-15 ani. Al doilea pas este conturarea clară a liniei de finaţare, care să răspundă liniilor strategice din strategie şi să asigure dezvoltarea mediului rural. De asemenea, trebuie făcut un plan de monitorizare a indicatorilor ce vor fi realizaţi cu ajutorul fondurilor alocate. Aici trebuie indicat de câte pensiuni turistice va avea nevoie ţara dumneavoastră, câte fabrici de prelucrare a laptelui etc. Un alt pas destul de important este elaborarea unui mecanism financiar. La acest capitol ne-am împotmolit noi, în România, pentru că românul, de frica controalelor, a făcut acest mecanism destul de rigid. Însă trebuie să fie clar şi să respecte principiile UE de finanţare şi să asigure fluxul rapid al fondurilor, ca banii să vină când beneficiarii au nevoie de ei şi să fie în strânsă legătură între ce s-a realizat şi de ce bani mai e nevoie, securitatea fondurilor, controlul permanent al utilizării fondurilor şi o strânsă corelare cu nivelul de realizare a indicatorilor.

Care au fost greşelile Bucureştiului, pe care noi n-ar trebui să le repetăm?

Trebuie implicaţi cei mai buni jurişti în elaborarea cadrului legal. Următorul pas este mediatizarea informaţiei privind elaborarea şi implementarea proiectelor ce vor fi finanţate. Trebuie spus din timp despre această oportunitate, nu cum s-a întâmplat în România pe fondurile structurale, din 2007, când am aderat la UE, până în 2009 nimeni nu a ştiut ce are de făcut. Fiecare pas ce va fi făcut trebuie să fie şi mediatizat, ca populaţia să fie la curent şi să fie pregătită cu ce trebuie să facă pentru a beneficia de aceste fonduri. Ca toate aceste mecanisme să fie puse în aplicare, trebuie creată o agenţie, care să aibă o structură agreată de UE şi să includă asistenţă tehnică, audit, departament de achiziţii, departament de control la toate proiectele, cu echipă care să se ocupe de monitorizarea indicatorilor etc.

Am cunoscut mai mulţi oameni dintre Prut şi Nistru şi am sesizat că, printr-o luptă lăudabilă, aţi reuşit să păstraţi acele valori, pe care noi, cei din dreapta Prutului, le-am cam uitat, aşa că vă rămânem datori pentru acest lucru. Maria Varga, consultant român

Această structură trebuie împănată cu nişte specialişti, care să fie motivaţi material şi susţinuţi pentru a putea asigura managementul programului. Vă sugerez să selectaţi cei mai buni jurişti, economişti, specialişti din agricultură pentru că ei trebuie să creeze acele mecanisme care să meargă, care să aibă putere de muncă. În acelaşi timp, trebuie să fie menţinut pe tot parcursul implementării programului un număr adecvat de specialişti corelat cu volumul de muncă şi cu nivelul standardelor europene de profesionalism, care în ultimă instanţă se va răsfrânge asupra nivelului de absorbţie. Din păcate, România, la ora actuală trece printr-o mare nenorocire cu fondurile structurale, pentru că sunt prea puţini specialişti, iar volumul de muncă a crescut astronomic. Un alt pas important este acordarea asistenţei tehnice pentru viitorii beneficiari ai proiectelor. UE acordă fonduri speciale pentru firmele de consultanţă, care trebuie accesate pentru a acorda consultanţă gratuită beneficiarilor.

Cum ar putea ajuta specialiştii din România, cu experienţa dumneavoastră, pentru a face ca Republica Moldova să preia doar bunele practici?

Aţi pus punctul pe i. Depinde, în primul rând, de interesul celor din Guvernul de la Chişinău, de a crea din timp condiţiile realizării unei rate mari de absorbţie a fondurilor nerambrusabile. Sigur că noi, specialiştii din România, cu competenţe certificate în acest domeniu, ar trebui să găsim o cale de a vă sta aproape.

UE va fi foarte aproape de cei care vor crea structura şi mecanismele de funcţionare, dar nu atât cât să vă înveţe, ci cât să vă facă să faceţi singuri aceşti paşi. Maria Varga, consultant român 

Personal, mă gândesc să trimit o scrisoare deschisă Guvernului moldovean prin care să semnalez lecţiile învăţate de noi în perioada de preaderare, care să vă pună în gardă şi să puteţi evita greşelile făcute deja de noi, dar să ştiţi care au fost şi bunele practici, care au dus la succesul repurtat de România în implementarea programului SAPARD. Mi-ar place să vin la Chişinău, împreună cu echipa mea, şi să ajutăm, alături de specialiştii autohtoni, la pregătirea din timp a condiţiilor de primire a fondurilor UE alocate Republicii Moldova.

Interviu realizat de Lucia Beiu, corespundent permanent în România al Radio Moldova Actualităţi