Interviu cu reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova:„Cu 130 de dolari nu poţi soluţiona toate problemele din Sănătate“
0
Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova, Jarno Habicht ne povesteşte într-un interviu despre cum a descoperit ţara noastră, ce impresii are despre moldoveni, cum obişnuieşte să-şi petreacă timpul liber şi desigur despre cele mai stringente probleme ale sistemului autohton de sănătate.
„Adevărul“: Domnule Habicht, sunteţi aici de doi ani. Dacă ar fi să caracterizaţi Republica Moldova într-un cuvânt, care ar fi acesta?
Jarno Habicht: Complexă. Mă refer la migrarea moldovenilor, veniturile ţării, rolul ei geopolitic, dezvoltarea economiei, calitatea studiilor, aşteptările pacienţilor, importul de medicamente. Sunt probleme complexe, care necesită o abordare complexă.
În acest răstimp aţi avut nevoie vreodată de asistenţă medicală din partea medicilor noştri?
Am avut nevoie de câteva ori şi am mers la instituţii din Chişinău. Vreau să spun că am întâlnit medici foarte buni. Am apreciat faptul că au fost transparenţi, mi-au dat nota de plată, iar eu mi-am achitat bonul. În acelaşi timp, am avut posibilitatea să înţeleg care sunt preocupările medicilor.
Aţi fost, probabil, la instituţii medicale private?
Ba nu. Doar la cele de stat.
Maladiile care afectează cel mai mult moldovenii sunt cele cardiovasculare, diabetul, bolile mintale, tuberculoza, cancerul. Aceleaşi boli sunt în topul maladiilor şi în ţările dezvoltate. Prin ce se explică acest lucru?
Atunci când o ţară se dezvoltă, nivelul maladiilor infecţioase scade, iar cea a bolilor netransmisibile creşte. Avem exemplul SUA, Elveţiei, Norvegiei. Moldova, ca şi alte ţări cu venituri medii, se confruntă cu o povară dublă a maladiilor, astfel e nevoită să lupte şi cu bolile infecţioase, şi cu cele netransmisibile. În ultimul deceniu vorbim tot mai mult de bolile non-transmisibile. Şi Ziua Mondială a Sănătăţii din 2013 este dedicată hipertensiunii arteriale. Estonia a avut aceleaşi probleme legate de povara dublă a maladiilor, la începutul anilor 2000, dar le-a soluţionat treptat datorită unui control riguros. Partea pozitivă e că Moldova are o oportunitate de a începe lupta cu maladiile netransmisibile astăzi. De exemplu, nu aveţi încă un nivel atât de înalt al obezităţii. Mai aveţi timp să evitaţi această problemă până când nu a devenit una gravă. Este timpul să vă întrebaţi acum dacă aveţi nevoie de maşini cu fast food. Este o adevărată provocare.
Spuneaţi într-un interviu că fiecare oficial ar trebui să fie un ministru al Sănătăţii. Ce acţiuni ar trebui să întreprindă ceilalţi miniştri ca să respirăm aer curat, să mâncăm produse sănătoase etc.?
În Europa se discută tot mai des, mai ales după aprobarea politicii europene „Sănătate 2020“, despre faptul că toate ministerele trebuie să se implice pentru a crea un mediu sănătos. Bunăoară, în domeniul combaterii tutunului Ministerul Sănătăţii este lider în asigurarea controlului tutunului şi informarea populaţiei despre efectele negative ale tabagismului. Ministerul Finanţelor ar putea optimiza metoda de stabilire a taxelor şi a preţurilor la produsele de tutun, influenţând accesul la ele, dar şi veniturile ţării din aceste impozite. Datele din Norvegia arată că majorarea taxelor la produsele din tutun au dus la creşterea veniturilor statului şi la descreşterea utilizării tutunului. Ministerul Economiei ar putea încuraja extinderea reţelei de restaurante şi localuri, care oferă spaţii libere de tutun. Moldova este o ţară ce cultivă tutun, or Ministerul Agriculturii ar trebui să se preocupe de promovarea culturilor alternative tutunului. Ministerul Educaţiei ar trebui să includă în programele şcolare informaţia despre daunele tutunului etc.
Cu siguranţă, aţi observat în Chişinău farmacii la fiecare pas. În Tallinn aveţi la fel de multe?
În Estonia nu sunt atât de multe, ca în alte ţări europene de altfel. Legislaţia din Estonia e similară cu cea din Moldova, cu unele limitări în ceea ce priveşte acordarea licenţelor. Un aspect esenţial este cum trebuie un stat să reglementeze deschiderea farmaciilor. Mai importantă totuşi este problema accesului la medicamente în zona rurală. Am vizitat anul trecut Giurgiuleştiul şi nu am văzut nicio farmacie acolo. La moment, în Estonia se discută cum poate fi reglementată vânzarea medicamentelor în supermarketuri sau magazine on-line, precum în SUA. O altă problemă importantă este cea a medicamentelor contrafăcute, cu care se ciocnesc multe ţări, inclusiv Moldova. Fiecare dintre noi trebuie să aibă acces la medicamente calitative, iar rolul statului este de a reglementa eficient sectorul farmaceutic.
OMS este considerată de unii o organizaţie care „are grijă“ ca în fiecare ţară să fie luate toate măsurile pentru a evita suprapopularea planetei. Ce le răspundeţi scepticilor?
Aceste şi alte zvonuri ne sunt cunoscute, au fost în trecut şi valuri de proteste în faţa sediului OMS de la Geneva. Oamenii au tot dreptul să-şi expună emoţiile. Este important ca toţi acei care difuzează aceste zvonuri să se bazeze pe argumente clare, după care putem sta de vorbă. OMS este o agenţie ONU, lider la nivel global în domeniul sănătăţii, şi încercăm să facem tot ce e mai bun în acest domeniu.
Care este rolul Biroului OMS din Moldova?
Biroul din Moldova este unul din cele mai mari din regiunea europeană, numărul programelor susţinute fiind explicat prin faptul că ţara derulează multe reforme în sistemul de sănătate, ce au nevoie de sprijin. Rolul nostru este să identificăm necesităţile ţărilor, să acordăm asistenţă tehnică guvernelor, inclusiv prin munca experţilor internaţionali care să ofere recomandări la nivel de politici şi strategii.
Ce schimbări majore ar trebui făcute în Republica Moldova pentru a dezvolta un sistem de sănătate performant?
În Moldova sunt prezente elemente pozitive care nu se regăsesc în alte ţări, de exemplu instituţii precum Compania Naţională de Asigurări în Medicină, care acumulează majoritatea fondurile pentru sănătate şi încearcă să asigure acoperirea universală cu servicii. Trebuie să lucreze CNAM mai eficient? Probabil spre asta se tinde. Dar existenţa unui sistem de asigurări obligatorii este deja un element important, care face ca sistemul de sănătate să funcţioneze. O schimbare care trebuie realizată este reforma sistemului spitalicesc. Actuala reţea de spitale este una fragmentară, cu multe dublări şi pierderi.
Totuşi, ce nu merge bine de suntem în continuare atât de bolnavi?
Haideţi să vedem câte acţiuni de promovare a sănătăţii s-au făcut în ţară în ultimii ani, inclusiv în mediul rural. Ce sfaturi au primit fetele de la sate în privinţa sănătăţii reproductive? Care este acoperirea cu servicii medicale la nivel naţional, a populaţiei? O adevărată provocare pentru Moldova este disponibilitatea resurselor. Cei 130 de dolari pentru o persoană asigurată pe an, care revin din sursele statului, sunt prea puţini ca să poţi soluţiona toate problemele. Ţara trebuie să-şi stabilească priorităţile.
Cum apreciaţi nivelul actual de dezvoltare a medicinii primare?
Vreau să remarc că nu toate ţările din lume se pot lăuda cu o reţea de servicii de asistenţă medicală primară atât de dezvoltată. Însă Moldova trebuie să se implice în continuare în organizarea mai bună a serviciilor. Sunt oare suficienţi medici de familie şi asistente medicale, inclusiv în zonele rurale? Ce rol au centrele mari ale medicilor de familie? Nu ar fi mai eficient să existe centre mai compacte? Cum am putea asigura o continuitate mai bună a asistenţei medicale la toate nivelele şi sporim calitatea ei? Acum suntem exact în perioada de schimbare a tuturor acestor accente.
Mai multe state ale lumii, inclusiv şi Republica Moldova, se confruntă cu scăderea natalităţii şi cu îmbătrânirea populaţiei. Cum putem depăşi declinul demografic?
Îmbătrânirea pentru Republica Moldova este o problemă mai stringentă decât pentru alte ţări, deoarece migrează populaţia tânără, aptă de muncă, iar persoanele în etate rămân. O soluţie ar fi să ne gândim cum să-i facem pe părinţii şi buneii noştri mai sănătoşi şi să-i antrenăm în diferite activităţi fizice. Cunoaştem cu toţii exemplul bărbatului de 101 ani, care aleargă la maraton. Trebuie să urmăm acest model.
„Şi la Tallinn avem troleibuze de tip vechi“
Ce cunoşteaţi despre ţara noastră atunci când vi s-a propus să conduceţi Biroul OMS din Republica Moldova?
Ştiam unde e situată şi câte ceva din istoria ţării. Cunoşteam mai puţin sistemul de sănătate şi finanţare, aşa că m-am informat mai detaliat când am ajuns aici. Mulţi colegi de-ai mei mi-au spus că este uşor să lucrezi în Moldova, pentru că partenerii sunt deschişi şi gata să găsească moduri de soluţionare a problemelor, doar că din când în când este nevoie de a accelera viteza pentru a mişca reformele înainte.
Care este agenda dumneavoastră de lucru?
Mă trezesc la ora 6.00 dimineaţa. În organizaţia noastră se lucrează în diferite fusuri orare, suntem în contact şi cu alte regiuni, de aceea ne reţinem uneori peste program. În rest, încerc să găsesc un echilibru dintre serviciu şi viaţa personală. Fac sport - alerg, înot şi merg la sală. Recent m-am reapucat şi de baschet.
Spuneaţi anterior că preţurile la sălile de sport din Chişinău sunt foarte mari, în comparaţie cu cele din Tallinn. Aţi observat şi alte diferenţe?
Da, preţurile la sălile de sport sunt de circa trei ori mai mari pentru aceeaşi calitate. Dar preţurile mari se referă la tot - săli de sport, apartamente, condiţii de trai. Comparând coşul de cumpărături, cel din Moldova este mult mai scump decât cel din Estonia. Probabil explicaţia e în economia de consum, pe care se bazează ţara. Or, din punct de vedere al preţurilor, aşa cum cineva a remarcat, Moldova este foarte bine integrată în Uniunea Europeană.
Aţi făcut cumpărături şi la Piaţa Centrală?
Da! O experienţă interesantă! După ce înveţi unde şi cum poţi să găseşti anumite lucruri într-un oraş, mergi şi la Piaţa Centrală, unde poţi cumpăra roşii, pepeni verzi, tot ce îţi doreşti la preţuri rezonabile.
Nu vă preocupaţi de calitate?
Dacă cumperi fructe şi legume în sezon, atunci nu.
Aţi găsit şi o asemănare dintre Chişinău şi Tallinn?
Grea întrebare. Cred că troleibuzele de tip vechi sunt la fel. Există mai multe asemănări între comportamentul, atitudinile şi viziunile oamenilor decât în asemănările dintre oraşe. Da, şi încă o deosebire - aveţi drumuri mai bune.
Nu se poate!
Ba da. La noi se discută mult acest subiect. Chiar ieri am văzut un reportaj cum drumarii estonieni măsurau adâncimea gropilor din Capitală, care erau destul de adânci. Asta e acum. Să vedem ce va fi la anul.
Care sunt locurile din Chişinău pe care le preferaţi?
Îmi place Chişinăul pentru că e verde, iar vara aici începe devreme. Aveţi multe parcuri, dar nu este întotdeauna sănătos să alergi prin ele, pentru că sunt mulţi câini vagabonzi, deşi există o soluţie şi pentru asta. Aveţi restaurante cu mâncare bună, doar că aveţi în ele multe zone pentru fumători şi extrem de puţine pentru nefumători. Din acest motiv, câteodată refuz să merg în anumite localuri. Centrul Chişinăului este foarte frumos. Dar ceea ce-mi place cu adevărat e să merg în afara Chişinăului. Îmi place să admir case tradiţionale, cu arhitectură frumoasă. Cred că trebuie să apreciaţi lucrurile bune pe care le aveţi.
Ce părere aveţi despre bucătăria noastră?
Bucatele moldoveneşti sunt foarte gustoase, dar trebuie să faci mult sport ca să guşti din toate (râde). Aveţi multe fructe şi legume, iar moldovenii, ca şi estonienii, consumă multă carne. Ceea ce a fost nou pentru mine e că nu mâncaţi multe dulciuri, dar compensaţi asta cu carne.
Aţi gustat şi vinurile moldoveneşti?
Vinul face parte din bucătăria şi tradiţiile unui popor. Iar mesajul meu în privinţa consumului de vin este următorul: cu cât mai puţin – cu atât mai bine.
CV
Funcţie: reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova;
Vârstă: 36 de ani;
Studii: Facultatea de Medicină, Universitatea din Tartu; doctor în medicină;
Stare civilă: căsătorit, doi copii;
Hobby: jogging, înot, schi, baschet, volei.
Se încarcă comentariile...
