Ieşirea la mare, blocată pe uscat. La cinci ani de la inaugurare, portul Giurgiuleşti nu a devenit o poartă spre traficul maritim
0
Dezvoltarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti este împiedicată de lipsa infrastructurii şi a terenurilor pentru extindere.
Inaugurat cu mare pompă acum cinci ani de fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti n-a ajuns încă ceea ce şi-au propus investitorul şi autorităţile, potenţialul său fiind exploatat insuficient. Portul n-a devenit principala poartă de intrare în ţară a produselor petroliere şi a altor tipuri de mărfuri, iar dezvoltarea unor producţii industriale rămâne deocamdată un punct în planul de afaceri.
TARIFE MARI ŞI LOGISTICĂ SUBDEZVOLTATĂ
„Am vrea să transportăm mărfurile noastre, dar şi materia primă necesară, prin portul Giurgiuleşti, însă vrem condiţii adecvate. Drumul ce leagă portul de Capitală e foarte prost, tarifele sunt destul de mari şi, în plus, nu este dezvoltată logistica portuară", susţine Fiodor Iacovlenco, directorul fabricii Zorile şi preşedintele patronatului din industria uşoară, domeniu ce asigură peste 25% din exporturile ţării. Managerul a mai spus că firmele au nevoie ca serviciile de transport şi procedurile vamale să fie operative şi să nu dureze zile în şir.
SPECULANŢII AU CUMPĂRAT TERENURI LA GIURGIULEŞTI
Ministerul Economiei şi Danube Logistics, investitorul general al portului, promit că în următorii ani lucrurile se vor schimba radical. Unul din factorii principali ce împiedică dezvoltarea este lipsa spaţiilor pentru extindere. „Portul a fost planificat pe o suprafaţă de 120 de hectare. Statul a alocat 55 şi urma să mai găsească 65 de hectare. Constatăm însă că terenurile din jur au fost cumpărate de speculanţi de la Chişinău şi nu numai, care cer acum preţuri de zeci de ori mai mari", a menţionat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei.
Oficialul a precizat că după ce statul a declarat terenurile utilitate publică şi proprietarii pot fi obligaţi să cedeze proprietăţile la preţuri mai mici, aceştia au depus cereri în instanţă solicitând să fie recompensaţi la preţuri mai mari. „Planificăm să atragem investiţii în producţie industrială şi să creăm câteva mii de locuri de muncă aici, pentru locuitorii din satele învecinate. Cu atât mai mult că există un interes din partea investitorilor", a mai afirmat vicepremierul.
Valeriu Lazăr a promis că în următorii ani va fi rezolvată şi altă problemă ce impiedică dezvoltarea portului, cea a drumurilor ce leagă obiectivul de restul ţării şi care sunt într-o stare foarte proastă. Thomas Moser, directorul general al Danube Logistics, a vorbit în termeni mai optimişti, susţinând că volumul de mărfuri transportate prin intermediul portului este în creştere.
LUPTĂ PENTRU O PIAŢĂ DE 15.000 DE CONTAINERE
„Am inaugurat în acest an operaţiunile de transbordare a containerelor şi vrem să le extindem astfel încât să preluăm cel puţin jumătate din transportul de mărfuri pe această cale. E vorba de o piaţă de circa 15.000 de containere, care în prezent sunt aduse în ţară prin alte porturi", a spus Moser.
El a anunţat că până la finele lunii vor începe operaţiunile de transbordare a containerelor prin portul Constanţa, care practică tarife mai mici decât cel de la Istanbul, utilizat până acum. Respectiv, preţul final al transportului de mărfuri ar urma să scadă semnificativ. Totodată, portul a încheiat acorduri de colaborare cu mai multe linii maritime, cum ar fi MSC, CMA, Maersk, Wan Hai, China Shipping etc., astfel încât agenţii economici să aibă o alegere mai mare.
Vrem să transportăm prin Giurgiuleşti mărfurile noastre, dar vrem să fie şi condiţii adecvate.
Fiodor Iacovlenco, Director SA Zorile
Vom construi şi o cale ferată cu ecartament european ca să transbordăm mărfuri din UE spre CSI şi invers.
Thomas Moser, Director Danube Logistics
Giurgiuleşti, un nod de transport regional
Până la 1 aprilie 2012, volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional Giurgiuleşti a constituit 58,4 milioane de dolari. Investitorul general, Danube Logistics, a alocat 48,6 milioane de dolari pentru terminalul petrolier, dat în exploatare la finele 2006, şi pentru terminalul de mărfuri, prima porţiune a căruia a fost finalizată la începutul acestui an. Compania ar urma să construiască şi o rafinărie petrolieră şi să dezvolte alte servicii pentru a atrage clienţi din statele vecine şi astfel să devină un nod de transport regional.
Trans Cargo Terminal a investit 7,3 milioane de dolari în construcţia şi exploatarea terminalului cerealier cu o capacitate de stocare de 50.000 de tone şi a unui terminal de ulei vegetal de 3.000 de tone. În prezent, prin Portul Internaţional Giurgiuleşti sunt transportate produse petroliere, cereale, ulei, materiale de construcţie şi textile.
A doua linie maritimă de transport de containere în lume vine în Moldova
Se încarcă comentariile...
