Holocaustul ar putea fi studiat în şcolile din Republica Moldova

Autorităţile de la Chişinău vor organiza, pe parcursul anului 2016, mai multe activităţi de comemorare a victimelor Holocaustului. Elevii ar putea studia la şcoală istoria regională despre crimele împotriva evreilor, iar Ambasada Ungariei de la Chişinau va lansa un proiect de cercetare a Holocaustului romilor în Republica Moldova.

Studenţii din Republica Moldova vor fi informaţi despre masacrul evreilor şi romilor în cadrul unor conferinţe şi dezbateri academice. Acţiunile sunt dedicate aniversării a 71 de ani de la eliberarea evreilor din lagărul de concentrare din regiunea Auschwitz-Birkenau, Polonia, unde au decedat peste 4 milioane de evrei din mai multe ţări din Europa, inclusiv Republica Moldova. Evreii au fost omorâţi de către Germania nazistă şi aliaţii ei, iar masacrul a fost încheiat la data de 27 ianuarie 1945.

O lecţie de istorie a Holocaustului 

Biroul Relaţii Interetnice de la Chişinău (BRI) va organiza o serie de manifestaţii dedicate victimelor Holocaustului. Directorul BRI, Lilia Bolocan a menţionat că, în perioada ianuarie-mai 2016, în şcolile din Republica Moldova vor avea loc activităţi de sensibilizare faţă de cel mai odios fenomen din istoria omenirii, cu scopul promovării valorilor antidiscriminare şi toleranţă. „Vom aduce în atenţia tinerilor multe fapte, care au dus la producerea Holocaustului. Vom implica tinerii în dezbateri şi discuţii despre cauzele şi impactul masacrului. Ne dorim o conlucrare cu Minsiterul Educaţiei cu scopul de a introduce în programul şcolar, la lecţiile de istorie, un capitol dedicat Holocaustului”, a spus Bolocan. Manifestările sunt organizate cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, adoptată şi de Parlamentul Republicii Moldova, marcată anual la data de 27 ianuarie. 

Moldova este parte din Holocaust

Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului este un eveniment important şi pentru multe ţări din Europa. Şeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, Jose Luis Herrero spune că această zi este neplăcută, deoarece istoria ne-a arătat ce poate face o fiinţă umană. „Această zi se sărbătoreşte pentru a restabili demnitatea şi memoria celor care au decedat. Chişinăul este parte a universului evreiesc în întregime. Ori de câte ori vorbesc cu evreii şi aduc aminte de Chişinău, ei îmi spun că oraşul a fost parte din istoria lor. Noi trebuie să schimbăm viitorul prin educarea societăţii, deoarece riscul ca astfel de evenimente se vor mai produce nu a dispărut”. 

Reprezentantul Misiunii OSCE în Republica Moldova, Stephen Young a adus aminte că în secolul XX, în Europa, au murit miloane de oameni. „Scopul nostru e că aceste crime să nu se mai repete. Republica Moldova are legătură directă cu Holocaustul. Pe teritoriul ţării au fost lagăre de concentrare şi ghetouri, unde avut loc acţiuni de ucidere a evreilor. OSCE va ajuta Moldova pentru a introduce în programul şcolar subiectul Holocaustului”, spune oficialul OSCE. 

Ambasada Ungariei la Chişinău va demara un proiect dedicat cercetătorilor în istoria Holocaustului din Republica Moldova. Reprezentantul Ambasadei Ungariei a menţionat că Ungaria a introdus studierea obligatorie a subiectului Holocaustului în toate şcolile. „Avem speranţa că dacă vorbim deschis despre ce s-a întâmplat în trecut, putem ajunge la înţelepciunea generaţiilor viitore”, a precizat diplomatul. 

Propunerile Uniunii Europene

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola susţine că e nevoie de o societate tolerantă, iar polarizarea să o îndepărtăm. „Este foarte important să lucrăm pentru unitate şi diversitate. Hotărârea Parlamentului de la Chişinău a fost foarte bună, iar asta e un început de responsabilitate. Invit Guvernul şi societatea civilă să ne concentrăm pe finalizarea Foii de Parcurs elaborată de către comunitatea evreiască şi partenerii internaţionali. Adoptarea acestei Foi va recunoaşte voinţa politică a autorităţilor de la Chişinău de a recunoaşte acele crime ale Holocaustului ce au fost comise pe meleagurile Republicii Moldova. Aceste acţiuni ne vor permite, pe viitor, să dezvoltăm o societate fără ură”, a declarat Tapiola. 

Pirkka Tapiola a mai propus crearea unui Muzeu al Evreilor la Chişinău. De asemenea, oficialul UE susţine iniţiativa de a elabora un program educaţional pentru şcolile preuniversitare din ţara noastră, care va include subiectul Holocaustului. „Trecutul nu trebuie uitat, deoarece Chişinăul, înainte de al Doilea război mondial, a fost un oraş foarte evreiesc. Mai multe sate din Republica Moldova erau populate în proporţie de 80% de evrei. În acest context, putem spune că avem îmbunătăţiri faţă de Ziua Holocaustului sărbătorită cu doi ani în urmă. Ne uităm la trecut pentru a avea un viitor. Nu trebuie de admis ceea ce a fost în trecut”, afirmă Tapiola. 

Incursiune în istorie

În Republica Moldova au fost 49 de lagăre de concentrare şi ghetouri, iar în Transnistria – 189, informează radio Deutsche Welle (DW) din Germania. Potrivit cercetătorilor istorici, în perioada anilor 1941-1944 în aceste lagăre au fost exterminaţi aproximativ 200 - 700 mii de evrei şi romi. 

Cele mai mari lagăre de pe teritoriul actual al Republicii Moldova se aflau în satele Vertuljeni – 23 000 de oameni, în Secureni – 20 000 de oameni, în Edineţ – 13 000 de oameni, dar şi în Chişinău. Lagărul din Chişinău se află nu departe de sediul actual al Băncii Naţionale a Moldovei. De pe urma crimelor regimului nazist au avut de suferit nu numai evreii, dar şi romii. Potrivit cercetătorilor, în Republica Moldova au fost exterminaţi peste 50 000 de romi, scrie DW.