Guvernul Gaburici. 100 de zile fără un raport

Guvernul Gaburici mai are de îndeplinit încă multe sarcini importante FOTO Alexandru Tarlev

Chiril Gaburici nu a venit cu un raport de activitate al Guvernului în Parlament, atunci când s-au împlinit 100 de zile de la învestire acestuia. Mai mult decât atât, se discută despre faptul că, după alegerile locale s-ar putea reconfigura o nouă majoritate parlamentară, iar acest lucru nu exclude negocierea unui nou guvern.

Guvernul minoritar Gaburici a fost învestit pe 18 februarie cu votul PD, PLDM şi PCRM. Pe 4 martie, proaspătul premier a primit un document care cuprinde lista reformelor ce trebuie îndeplinite de Guvernul Republicii Moldova în următoarele 100 de zile (termen care a expirat sâmbătă, 30 mai 2015). Iar aceste reforme se extind şi pe perioade un an şi mai mult de un an.

Lista reformelor pe care trebuie să le aplice Guvernul de la Chişinău a fost înaintă sub forma unor recomandări ale partenerilor de dezvoltareai ţării: Naţiunile Unite, Banca Mondială, Delegaţia UE în Republica Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriaca, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei.

Sectorul bancar

În cele 100 de zile, Guvernul Gaburici urma să dezvăluiască valoarea pierderilor suportate de stat în urma creditelor neperformante de la BEM, Unibank şi Banca Socială, dar şi să fie traşi la răspundere cei responsabili. Despre suma de un miliard de dolari scurşi la sfârşitul anului trecut din cele trei bănci se cunoştea înaintea învestirii Guvernului Gaburici. Acest lucru a fost, totuşi, confirmat în Raportul companiei internaţionale de audit Kroll Inc. Cât priveşte tragerea la răspundere a responsabililor, nu cunoaştem niciun caz. În acest dosar sunt învinuiţi doar foştii preşedinţi ai Comitetului de conducere al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă şi Grigore Gacikevici, foşti şefi de la Banca Socială şi fostul preşedinte al Consiliului de administrare al BEM, Ilan Shor. Acesta din urmă însă este cercetat în libertate, după ce a fost eliberat din arest la domiciliu, unde a stat de pe 6 până pe 22 mai. Despre anchetă se mai ştie că Procuratura anticorupţie şi ofiţerii CNA au demarat percheziţii în principalele instituţii de stat: Parlament, Guvern, Banca Naţională, Ministerul de Finanţe, Comisia Naţională a Pieţii Financiare, Agenţia de Stat a Proprietăţii Publice etc., de unde au fost ridicate acte, în special corespondenţa dintre factorii de decizie în cazul creditelor neperformante.

Lupta cu corupţia

Pe lângă numeroase alte cerinţe, Guvernul Gaburici trebuia să aducă în faţa justiţiei funcţionari de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie. La acest capitol putem menţiona anchetarea mai multor funcţionari din domeniul medicinei, în frunte cu fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatîi, învinuiţi în dosarul licitaţiilor trucate.

Un alt caz sonor este condamnarea la 3 ani cu suspendare a fostului ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, pentru faptul că a autorizat transferul a 400.000 de euro drept despăgubiri pe contul fostului deputat Pantelei Sandulachi. Fostul ministru a executat atunci un titlu executoriu emis de Judecătoria Râşcani. Premierul Gaburici a fost, de fapt, printre cei care au regretat această condamnare. „Îmi pare rău, pentru că el a fost unul dintre cei care a pledat pentru a opri ceea s-a întâmplat la Banca de Economii, pe când alţii care au fost implicaţi stau astăzi în arest la domiciliu”, a declarat Gaburici.

Reforma Procuraturii

În sectorul Justiţiei, partenerii externi au cerut finalizarea fără întârziere a reformei Procuraturii prin adoptarea legii privind Procuratura conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Legea a fost votată pe 29 mai în prima lectură cu votul a 37 deputaţi din 67 prezenţi la şedinţa Parlamentului. Pentru ca legea să fie funcţională şi să garanteze independenţa Procuraturii, aceasta trebuie votată în lectura a doua, dar trebuie să fie modificată Constituţia, potrivit căreia Procurorul General este propus de preşedintele Parlamentului şi votat de Legislativ. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a insistat pe faptul ca, iniţial, să fie propus un proiect de modificare a Constituţiei, după care să fie examinat proiectul Legii cu privire la Procuratură.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au şi recomandat implementarea Legii 2% care ar suţine organizaţiile societăţii civile prin redistribuţie fiscală. Legea 2% a fost votată în Parlament încă în ianuarie 2014, iar în februarie a aceluiaşi an a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.