Guvernarea electronică, armă împotriva corupţiei. „Am întâlnit un soi de opunere moldovenească din partea unor instituţii”

Centrul de Guvernare Electronică a marcat cinci ani de la înfiinţare FOTO gov.md

Serviciile publice au reuşit în mare parte să treacă în spaţiul virtual, lucru pentru care Republica Moldova este trecută la capitolul istorii de succes la nivel mondial. Totuşi, experţii Băncii Mondiale privesc suspect spre instituţiile de stat care se opun acestor reforme, ce reprezintă o armă eficientă în lupta împotriva corupţiei.

Centrul de Guvernare Electronică a marcat, ieri, cinci ani de la înfiinţare, autorităţile prezentând rezultatele evoluţiei implementării serviciilor publice on-line. Datele prezentate de reprezentanţii Centrului arată că au fost lansate 7 platforme guvernamentale, au fost digitizate 105 servicii publice, precum şi o serie de alte instrumente aferente, cum ar fi Semnătura Electronică Mobilă. Unele servicii publice sunt practic în totalitate solictate online. Peste 99% din cazierele judiciare au fost solicitate online, iar 94% din raportări au fost depuse în acelaşi mod. Peste 17.000 de persoane au solicitat până în prezent perfectarea, reperfectarea şi prelungirea licenţei de activitate, dintre care 97% au fost solicitate online. Tot mai mulţi cetăţeni au optat să semneze cu ajutorul semnăturii mobile, fiind înregistraţi 42 de mii utilizatori.

Toate serviciile publice vor fi acordate on-line până în 2020

Directorul executiv al Centrului de Guvernare Electronică, Iurie Ţurcanu, a declarat în cadrul evenimentului că Republica Moldova este singurul stat din afara UE care este prezent în studiile de specialitate ale experţilor europeni privind aplicarea serviciilor electronice în sectorul public. Avantajele enunţate de autorităţi în ceea ce ţine de aplicarea acestor reforme sunt reducerea timpului irosit, comoditatea şi eliminarea celei mai importante probleme a Republicii Moldova din instituţiile publice - flagelul corupţiei. Astfel, Iurie Ţurcanu a menţionat că preconizează dezvoltarea platformei privind schimbul de date între instituţii, pentru ca cetăţeanul să nu mai fie transformat în poştaş, precum şi dezvoltarea unui serviciu de notificare care să anunţe utilizatorii despre modificările ce ţin de anumite sericii în diverse domenii, iar până în 2020 toate serviciile publice să fie acordate doar online.

Reforma administrativă, necesară dezvoltării serviciilor

În opinia lui Iurie Ţurcanu, o provocare în realizarea acestor obiective ţine de faptul că nu este clară repartizarea serviciilor şi atribuţiilor instituţiilor care se suprapun, iar pentru eliminarea acestor impedimente este necesară lansarea reformei administraţiei publice. „Cred că din punct de vedere informaţional ne vom integra mai repede în UE decât juridic sau politic. (...) Totuşi, partenerii de dezvoltare au nevoie de claritate atunci când intervin şi se implică în anumite proiecte. Fiecare să ştie ce are de făcut”, a precizat Ţurcanu.

Prezent la eveniment, directorul regional al Băncii Mondiale, Alex Kremer, a menţionat că rezultatele procesului de e-Transformare sunt într-adevăr impresionante, însă statistica arată că doar 46% dintre instituţiile de stat din Republica Moldova utilizează serviciile electronice. Kremer dezaprobă faptul că 54% din departamentele guvernamentale nu aplică aceste platforme deja create, ceea ce face ca să apară speculaţii privind motivele neimplicării.

„Opunere moldovenească la aplicarea reformelor”

La rândul său, prim-ministrul Valeriu Streleţ a reacţionat, precizând că aceste 54% reprezintă nişte date „care ne dor”, însă Guvernul îşi propune ca toate departamentele să fie conectate la aceste servicii. „M-am confruntat încă din primele zile de mandat cu un soi de opunere moldovenească de a valorifica şi aplica platfomele deja create. Am semnat vreo 10-15 dispoziţii, însă mi se spunea că nu-i posibil. Aceste instituţii nu vor scăpa şi vor utiliza metodele de modernizare şi eficientizare”, a menţionat premierul.

Centrul de Guvernare Electronică nu publică numele instituţiilor care încă nu au optat pentru serviciile electronice, însă precizează că au fost transmise 865 de seturi de date către instituţiile publice, iar cele care s-au implicat cel mai activ sunt Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Biroul Naţional de Statistică şi Serviciul Fiscal de Stat.