Gramatica limbii române, motiv de ceartă între Primăria Chişinău şi Centrul Naţional de Terminologie

Panourile publicitare din Chişinău sunt pline de greşeli gramaticale, iar de acest lucru se fac vinovaţi nu doar agenţii economici, dar şi angajaţii Primăriei Capitalei, care intervin în textele publicitare fără a avea vreun drept, susţine Centrul Naţional de Terminologie.

Anume acestei instituţii îi revine prin lege obligaţia de a verifica orice text expus în spaţiul public. Asemenea unui joc de ping-pong însă, şi activitatea Centrului este pusă la îndoială de Primărie, care susţine că în urma verificărilor lingviştilor, textele rămân pline de greşeli.

Potrivit Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti care a rămas în vigoare, „verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate exterioară, a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, a informaţiei cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova este obligatorie şi se realizează de către autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic (terminologic) – Centrul Naţional de Terminologie”. Aşadar, agenţii economici care vor să plaseze un panou publicitar într-un spaţiu public trebuie să obţină aprobarea Centrului de Terminologie după care să meargă la primărie să obţină o autorizaţie pentru plasarea publicităţii şi să plătească o taxă.

Conflict lingvistic

Directorul Centrului de Terminologie, Inga Druţă, spune că textele pe care le aprobă la Centru sunt ulterior modificate de o angajată a Primăriei Chişinău. „Este o doamnă care abuzează de poziţia ei. Ea trebuie doar să verifice dacă panoul are autorizaţie de la noi şi să măsoare câţi centimetri are panoul ca să încaseze taxa locală. Comite abuzuri, pentru că intervine în texte şi nu în sens bun, ci în sens prost. Ne mai sună câteodată agenţii economici şi ne spun că doamna de la primărie le-a modificat textul”, povesteşte Inga Druţă. „Noi nu suntem sfinţi, suntem oameni şi mai comitem greşeli, dar este inadmisibil ca textele scrise corect să fie modificate. Nu-i suficient că sunt greşeli în oraş, dar mai sunt şi angajaţi ai Primăriei care le înmulţesc”, crede directorul Centrului Naţional de Terminologie. Inga Druţă o are în vedere pe Angela Lubaş, specialist principal privind problemele respectării legislaţiei lingvistice în cadrul Primăriei Chişinău. Lubaş recunoaşte că modifică textul publicităţii când acesta nu este redactat corect din punct de vedere gramatical.

„Supererou” vs „Super Erou”

„A venit la noi o agenţie de publicitate cu un afiş promoţional pentru film. Pe afiş apărea cuvântul «supererou» scris împreună. Noi am aprobat. Doamna de la Primărie însă a separat cuvântul şi ne-a sunat ca să ne ceară explicaţii. I-am explicat regula de scriere ca la clasa I. Se acceptă această formă de scriere a cuvântului în cauză”, spune Inga Druţă. De cealaltă parte, Angela Lubaş o contrazice şi explică faptul că în Dicţionarul Limbii Române nu se găseşte acest cuvânt. „În DEX apare cuvântul «superman», nu «supererou». Nu trebuie să inventăm cuvinte noi. Eu mereu verific dicţionarele şi nu spun ceea ce cred, ci ceea ce este corect”, afirmă Angela Lubaş. 

Inga Druţă are şi alte exemple prin care vrea să demonstreze intervenţele inoportune ale angajatei de la Primărie. „A venit cineva care şi-a deschis un butic unde făcea copii xerox. Doamna nu a aprobat ideea motivând că «Xerox» este denumire de firmă, a zis că acceptă în schimb cuvântul «xeroxare». Îmi amintesc că odată cunoscuta firmă de IT «Endava» a creat un panou pentru a mediatiza un eveniment pe care a fost plasat un cod. Acest cod era destinat exclusiv pentru informaticieni, pentru că doar ei îl pot descifra. Deci, este un panou adresat specialiştilor IT, nu lui Moş Gheorghe. Dumneaei nu a vrut să accepte pe motiv că nu este clar mesajul”, îşi aminteşte directoarea Centrului de Terminologie. Am încercat să contactăm responsabilii de publicitate de la firma „Endava”, aceştia ne-au spus însă că nu doresc să comenteze acest subiect.

O bârfă de mahala

Inga Druţă crede că angajata de la Primărie se agaţă tot timpul de exprimările corecte. „Spre exemplu, în limba populară folosim termenul de «pervaz», dar termenul corect este «glaf». Doamna ne sună şi ne întreabă de ce am folosit cuvântul. Altă dată s-a agăţat de «glamour». Nici mie nu-mi place cuvântul, dar este înregistrat în limba română.Vrem să adunăm toate aceste cazuri, să scriem o plângere şi să mergem în audienţă la primar. Astea sunt cazurile pe care noi le cunoaştem, dar câte sunt. Acest conflict durează de ani de zile”, susţine Inga Druţă. Angela Lubaş însă a fost surprinsă să audă că cei de la Terminologie sunt nemulţumiţi de activitatea sa. „Nu am o astfel de informaţie de la ei. Dar eu pot să vă arăt unde intervin şi care sunt greşelile Centrului. Noi nu suntem în confict”, spune angajata Primăriei. 

Totuşi, Angela Lubaş are şi reproşuri pentru angajaţii Centrului de Terminologie. „După corectările lor, găsesc şi câte şapte greşeli. Din 2009 lucrez cu ei şi am găsit foarte multe greşeli. În acest caz voi fi foarte amabilă, voi aduna toate exemplele în care textele verificate de ei au fost greşite şi le voi expedia într-o scrisoare”, susţine Lubaş. „Totuşi, n-am auzit nimic de la ei, ceea ce-mi spuneţi acum o consider o bârfă de mahala”, subliniază aceasta.

„Nu avem nevoie de Centrul de Terminologie”

Specialistul de la Primărie afirmă că îşi permite să intervină în textele care nu sunt traduse în limba română. „Dacă, spre exemplu, LG are un slogan în engleză, eu o să am pretenţii ca textul să fie tradus şi nu voi permite să apară într-o limbă străină”, precizează Angela Lubaş. Aceasta divulgă şi alte nemulţumiri pe care le are faţă de anumite opinii exprimate de CT. „De exemplu, eu nu sunt de acord cu ultimele explicaţii ale lor referitor la adrese. Ei insistă ca «nr.» să fie scris pe lung. De exemplu, «Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, numărul 212». Publicitatea însă trebuie să fie cât mai scurtă, aşa o percepi mai repede. Dacă faceţi trimitere la cărţile poştale, veţi vedea că nu scrie nicărieri «numărul»”. Angela Lubaş mai spune că Primăria Chişinău îşi poate deschide propriul centru care să se ocupe de verificarea textelor de publicitate. „Ne-am crea un centru aici, nu avem nevoie de Centrul de Terminologie”, spune angajata de la Primărie.