GALERIE FOTO Speranţele năruite ale sinistraţilor din Drepcăuţi. După inundaţiile din 2008 au rămas fără case şi fără ajutor
0
Dacă oamenii din Ştefan Vodă şi Rezina au răsuflat uşuraţi după ce apa ameninţătoare din Nistru s-a mai domolit, locuitori din Drepcăuţi, Briceni, care şi-au văzut gospodăriile inundate în 2008, se roagă ca Dumnezeu să fie mai îngăduitor cu ei şi să-i aşeze pe la case lor.
Consecinţele puhoaielor care în vara lui 2008 au inundat casele a sute de moldoveni pot fi văzute şi astăzi în Drepcăuţi, raionul Briceni, unde au fost distruse 40 de case, iar alte 104 au fost avariate. Zeci de locuinţe au fost făcute una cu pământul sau transformate în cocioabe cu crăpături cât palma.
Acum cinci ani fosta conducere comunistă a ţării, în frunte cu preşedintele Vladimir Voronin, a promis că va lua măsuri ca familiile care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor să fie asigurate cu câte o casă nouă. În acelaşi an, în septembrie, o hotărâre de Guvern venea să stabilească regulamentul de finanţare a procurării locuinţelor de către Ministerul Construcţiilor. Astfel, unii dintre sinistraţi au început viaţa de la zero, în apartamente noi. Alţii şi-au cârpit casele spălate de apele Prutului. Nu este şi cazul a 18 familii din Drepcăuţi, care spun că nu au primit niciun ban din ajutoarele trimise sinistraţilor, dar speră să-şi facă dreptate, chiar şi după cinci ani.
„Este o mare nedreptate“
Ala Bucilă (57 de ani) din Drepcăuţi revine periodic la casa din care a rămas doar o movilă de lut. Doar şura e în picioare, dar şi ea stă să cadă. Femeia îşi aminteşte cu groază ziua în care apa i-a stricat geamurile şi i-a umplut casa până la ferestre. Era în Italia, dar stătea cu sufletul la gură în faţa televizorului şi a calculatorului pentru a vedea ce se întâmplă. Soţul se afla la Chişinău, unde se pregătea de un transplant la inimă. Singurul care a scos lucruri ce mai puteau fi salvate era fiul femeii.
N-au reuşit să salveze nimic
„Gospodăria noastră e printre primele care au fost
inundate. De ce alţii care locuiesc mai departe au primit apartamente la Chişinău sau li s-au dat bani să-şi cumpere case noi în sat, iar noi am rămas şi fără casă, şi fără ajutor?“, se întreabă femeia, care din septembrie 2008 a revenit în ţară şi locuieşte la unul dintre fii. „Pentru ce am muncit atâta ca să fiu trimisă de la un funcţionar la altul? Este o mare nedreptate“, se plânge femeia, care împreună cu alte două familii au dat în judecată Ministerul Construcţiilor şi cel al Finanţelor pentru că nu au primit ajutoare la fel ca alţi săteni care şi-au pierdut averiile agonisite de-o viaţă.
Gospodăria noastră e printre primele care au fost inundate. De ce unii care locuiesc mai departe au primit bani sau case, iar noi am rămas şi fără casă, şi fără ajutor? Ala Bucilă, sinistrată
În aceeaşi situaţie este şi vecina ei. „Nu ştiu unde să ne mai adresăm. Vedeţi pereţii casei? Abia de se mai ţin. E imposibil să trăieşti aici“, ne poartă Tamara Odainic (57 de ani) prin locuinţa spălată de ape. Are dreptate: mirosul apăsător se simte încă la intrare, podeaua este umflată, geamurile sunt stricate, iar după cinci ani, singurii musafiri sunt şoarecii care aleargă prin casă.
„Este casa părinţilor mei, unde au stat şi copiii atunci când reveneau de peste hotare. Au vrut să vină în Moldova, dar unde să se mai întoarcă? Mă sună băiatul din Moscova şi mă tot întreabă dacă s-a schimbat ceva. Îi dau acelaşi răspuns: «Nu ne-au dat nimic»“, povesteşte proprietara cu ochii în lacrimi. Aveau şi o mini-crescătorie de nutrii, dar şi aceasta s-a dus odată cu apa. „Au investit 3.000 de euro în această mică afacere ca să strângă bani pentru a repara casa. N-am reuşit să salvăm nutriile“, regretă Tamara Odainic.
„Mă doare inima când văd ce-a mai rămas“
Şi Lidia Fostic, care la fel îngrijea casa copiilor cât aceştia erau plecaţi în străinătate, spune că ar fi trebuit să primească ajutor în urma inundaţiilor. „Este casa băiatului, care din cauza lipsurilor, a plecat să muncească la Moscova. Era bună şi n-a rămas nimic din ea. Pentru că sunt bolnavă, vin rar“, spune femeia care se mişcă sprijinindu-se în două bastoane. În ciuda bolii, mătuşa Lidia ne arată casă şi, în acelaşi timp, adună draperiile murdare de prin cameră. „Şi aşa, după inundaţii, n-a mai rămas nimic din ea. Acum au stricat lacătul, au scos ţevile de la încălzire şi bateriile. Mă doare inima când văd ce-a mai rămas“, spune tângâindu-se femeia.
CSJ: Nu au dreptul la locuinţe
Au cerut în instanţă 160.000 de lei de fiecare ca să-şi poată face o casă nouă şi câte 30.000 de lei prejudiciu moral. N-a fost să fie. În noiembrie 2011, magistraţii Curţii Supreme de Justiţie au motivat că sinistraţii nu au avut dreptul la locuinţe noi, invocând că ar fi deţinut şi alte case în timpul inundaţiilor din 2008. Cele trei familii acuză primarul Elena Stahii, care conducea localitatea în 2008 şi care a administrat ajutoarele venite pentru sinistraţii din Drepcăuţi. În 2011, acestea au depus şi o plângere la Centrul Anticorupţie prin care cer ca fostul edil să fie tras la răspundere.
„Suntem în 2013, iar ei mă acuză încă din 2008. Dacă nu s-a rezolvat nimic, înseamnă că nu au dreptate. Atunci s-au dat foarte multe ajutoare, totul a fost verificat, nu cred că cineva a rămas obijduit. Între noi fiind vorba, unora li s-a dat prea mult. Lumea a primit cât n-a pierdut. Am procedat corect. Pentru ce să primească ajutor dacă stau în casele lor? Cele trei familii n-au rămas pe drumuri, casele erau moştenite“, se apără Elena Stahii. „Sunt de acord că le-au fost promise recompense, dar nu pot avea statut de sinistrat“, adaugă fostul primar.
Interpretare abuzivă şi neîntemeiată
„Hotărârea de Guvern stabileşte clar cine sunt sinistraţii - «persoanele sau familiile care au suferit pagube exprimate prin distrugerea sau deteriorarea fizică a caselor individuale şi a construcţiilor gospodăreşti aferente, ca urmare a inundaţiilor ce au avut loc în lunile iulie-august 2008». Aşadar, Ministerul Construcţiilor le-a încălcat dreptul de a beneficia de casă, iar motivul precum că «dispun de alte locuinţe» este unul abuziv şi neîntemeiat“, comentează juristul Promo-Lex, Alexandru Zubco.
Ministerul Construcţiilor le-a încălcat dreptul oamenilor de a beneficia de casă. Alexandru Zubco, jurist Promo-Lex
26 de milioane nu au ajuns la destinaţie
În 2010 a fost constituită o comisie de anchetă mixtă formată din reprezentanţi ai Procuraturii Generale şi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei pentru elucidarea tuturor împrejurărilor legate de repartizarea ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008. Comisia a stabilit că 26 de milioane de lei prevăzuţi pentru sinistraţi nu au ajuns la destinaţie, iar ajutoarele au fost oferite celor care simpatizau Partidul Comuniştilor. Totodată, s-a stabilit că toate lucrările au fost efectuate doar de o companie din Hânceşti care aparţine unei colege de şcoală a ex-ministrului Construcţiilor Vladimir Baldovici.
Se încarcă comentariile...
