Francisco Garcia Morán: „M-Cloud va securiza mai bine reţeaua guvernamentală, la costuri mai mici“

Francisco Garcia Morán a coordonat implementarea serviciului M-Cloud. Foto: Adevărul

Prin noua tehnologie de cloud computing, Guvernul îşi transferă bazele de date şi serviciile pe servere virtuale. Ministerul Agriculturii a lansat deja o aplicaţie în noua reţea. Urmează Ministerul Justiţiei.

Ce înseamnă M-Cloud?
Înseamnă Cloud moldovenesc („Nor moldovenesc“, în traducere). E platforma tehnologică guvernamentală comună pe care vor fi migrate sistemele informaţionale şi serviciile autorităţilor publice centrale. Asta înseamnă că ministerele nu mai au nevoie să-şi achiziţioneze servere atunci când au de stocat date sau vor să comunice în interiorul instituţiei, fără hârtie.

Prin autorităţi publice înţeleg ministere, dar şi primării. Cui îi mai este adresată această platformă?
Ceea ce ştiu e că sistemul a fost instalat în urmă cu câteva luni şi că pentru început va fi utilizat de către structurile centrale ale Guvernului. În urma discuţiilor cu un reprezentant al Centrului de Guvernare Electronică am înţeles că şi universităţile moldoveneşti ar putea avea acces în M-Cloud.

Ce fel de informaţii ajung pe M-Cloud?
Am văzut deja o demonstraţie a ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, care a instalat o aplicaţie în M-Cloud, care monitorizează circulaţia vitelor la hotare şi în interiorul ţării. Prin acest software ministerul urmăreşte înscrierea fiecărei bovine într-un registru unic. Ştiu că Ministerul Justiţiei e la rând. M-Cloud este o infrastructură stratificată. La bază avem servere de telecomunicaţii şi de stocare a datelor. Urmează un sistem de operare pe care rulează o interfaţă. Prin aceasta pot fi accesate softuri şi baze de date.

Cât de sigură este reţeaua?
Totul începe de la securitatea fizică. Am vizitat centrul de date unde a fost instalată această platformă şi pot să vă spun că nivelul de securitate e foarte înalt. Apoi platforma are sisteme de securizare adaptate pentru tipurile de date care ajung în această reţea.

Unde se află serverele M-Cloud?
M-Cloud a fost implementat de către Cancelaria de Stat, prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică, şi Centrul de Telecomunicaţii Speciale. Sunt servere fizice şi servere virtuale. Virtualizarea face parte din infrastructura de tip „cloud“. E vorba de câteva sute de servere virtuale.

Care sunt beneficiile acestui sistem?
Prin această platformă costurile de achiziţie şi de mentenanţă sunt mult mai mici decât dacă fiecare minister în parte şi-ar cumpăra propriile servere. Vă dau un exemplu: să spunem că ai o reţea informatică în care trebuie să incluzi zece ministere. Fiecare va trebui să-şi achiziţioneze câte două servere dedicate, să angajeze personal specializat care să le deservească. În schimb, dacă ai un mediu informatic comun, precum M-Cloud, costurile de administrare sunt împărţite între toate ministerele implicate. În loc să ai 20 de specialişti angajaţi care să se ocupe de fiecare sistem în parte, ai doar trei care au grijă de sistemul central. Deci costuri mult mai mici pentru fiecare instituţie în parte.

Ce alte ţări mai folosesc soluţii de cloud computing?
Guvernul Republicii Moldova este printre primele din lume care îşi pune serviciile în format electronic pe un sistem cloud de tip închis, alături de SUA, Singapore, Austria, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă.

Ce se întâmplă dacă cineva introduce un virus în reţeaua cloud a Guvernului?
Depinde ce fel de program ai instalat, ce fel de malware, ce fel de sisteme de securitate sunt active în reţea. Când te conectezi la M-Cloud ţi se detectează automat dacă ai vreun fişier compromis. Suplimentar, avem instrumente specifice care monitorizează traficul. Niciun server fizic sau virtual din această reţea nu e conectat la un altul. Aşa că riscul ca M-Cloud să se infecteze din cauza unui virus, chiar şi dintr-un singur calculator, e extrem de mic. Poate fi infectat un PC, dar nu reţeaua.

Cât a costat implementarea sistemului M-Cloud?
Până la această fază au fost alocaţi 1,95 milioane de dolari, bani ce provin dintr-un credit finanţat de Banca Mondială, o donaţie din partea Guvernului Olandei şi o contribuţie a UE, prin Serviciul European de Acţiune Externă.

Francisco Garcia Morán
Profesia: şef al Directoratului General pentru Informatică al Comisiei Europene (DIGIT);
Vârsta: 60 de ani, născut la Sevilla, Spania;
Studii: a absolvit Facultatea de Ştiinţe Informatice la Universitatea Politehnică din Madrid şi Facultatea de Matematică la Universitatea din Sevilla;
Înainte de a prelua şefia DIGIT în 2005, Francisco Garcia Morán a condus în cadrul acestei structuri divizia de Suport Tehnic şi Birocratic, precum şi cea de Limbi Străine şi Instrumente de Dezvoltare. Anterior, a predat cursuri de informatică la Universitatea din Sevilla şi a fost ministru al Educaţiei în Spania.