Expert: „Situaţia din Găgăuzia ar putea afecta negativ şi alte segmente din Republica Moldova“

Găgăuzii vor mai multă autonomie FOTO: Tudor Iovu

Luptele interne sunt utilizate de anumite forţe din interior şi din exterior pentru a destabiliza situaţia din ţară în ajun de alegeri şi pentru a împiedica asocierea la UE, spune Veaceslav Berbeca, expert la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul“.

Comratul pune condiţii Chişinăului: dacă nu va recunoaşte drept legale referendumurile din 2 februarie şi nu va satisface şi alte cerinţe, populaţia autonomiei găgăuze va boicota alegerile parlamentare din toamna acestui an. Pretenţiile se conţin într-o rezoluţie aprobată sâmbătă, la congresul aleşilor locali de toate nivelurile din regiune. Printre altele, participanţii recomandă autorităţilor centrale să supună unui plebiscit naţional asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, înainte de semnarea acordului, şi să condamne declaraţiile unioniste ale preşedintelui României, Traian Băsescu. De asemenea, aceştia cer conducerii ţării să nu le mai restrângă competenţele prevăzute în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din 1994. La reuniune au participat peste 600 de aleşi locali, precum şi deputaţii Irina Vlah (Partidul Comuniştilor) şi Igor Dodon (Partidul Socialiştilor). Liderul socialiştilor a salutat iniţiativa deputaţilor găgăuzi de a organiza referendumul privind vectorul extern al ţării şi a spus ca negociază personal cu administraţiile raioanelor Căuşeni şi Floreşti pentru a desfăşura unul similar acolo. El a mai declarat că Moldova trebuie sa devină o federaţie, în care Găgăuzia şi Transnistria să aibă drepturi speciale.

„Adevărul“: Ce se întâmplă în Găgăuzia? Este vorba de nişte conflicte interne sau de nişte mişcări care ar trebui să îngrijoreze toată ţara?

Veaceslav Berbeca: Acolo sunt mai multe conflicte care s-au suprapus într-o perioadă de un an şi jumătate. În primul rând, sunt mai multe formaţiuni politice importante care luptă pentru putere. O luptă importantă s-a dat între Partidul Democrat şi Mihail Formuzal, guvernatorul regiunii. Democraţii l-au acuzat de mai multe rele şi au pornit acţiunea de impeachment pentru a-l demite, ceea ce l-a deranjat foarte mult. Pe de altă parte, este un conflict care mocneşte de mai mult timp între liderii de la Comrat şi cei de la Chişinău în privinţa competenţelor. Găgăuzii spun cu diferite ocazii că nu le sunt respectate atribuţiile prevăzute de statutul special, că legile adoptate în ultimul timp nu ţin cont de autonomia Găgăuziei. Un alt element este că anumite partide îşi fac interesele în regiune.

Vorbiţi de comunişti şi de socialişti?

Vorbesc mai ales despre comunişti, care încearcă să mobilizeze masele înainte de alegerile parlamentare şi pun la îndoială, acolo unde au posibilitatea, capacităţile Chişinăului de a gestiona lucrurile. Şi iată că au ales Găgăuzia, care este o regiune specifică. Vor să le spună actualilor guvernanţi: „Noi am reuşit să controlăm situaţia, iar voi nu sunteţi în stare“. Şi-ar dori ca ceea ce s-a făcut în Găgăuzia să se repete şi în alte unităţi teritorial-adminstrative. Scopul este clar: pentru a destabiliza situaţia din ţară şi pentru a-şi face jocurile politice. De fapt, ideea unui referendum pentru determinarea vectorului extern a fost lansată de comunişti încă în 2012. Formuzal s-a inclus mai târziu, fiind supărat pe PD şi pe Guvern că nu i-a ţinut apărarea. Evident, Formuzal are şi interesele sale politice, are Partidul Regiunilor, pe care doreşte să-l promoveze.

Cât de bine gestionează autorităţile de la Chişinău aceste probleme? Se creează impresia că situaţia le scapă de sub control.

Impresia generală este că autorităţile de la Chişinău nu au o strategie în privinţa autonomiei. Formal, găgăuzii au dreptate. În 1994 li s-a acordat statut special, iar după asta au fost adoptate legi care, într-un fel, le-au limitat atribuţiile, de aceea ei sunt supăraţi. Chişinăul trebuie acum să decidă ce face mai departe cu aceste atribuţii: le reglementează altfel, le dezvoltă sau continuă în aceeaşi cheie.

FOTO: Veaceslav Berbeca, expert IDIS „Viitorul“, lector universitar/ sursa: viitorul.org

În cel mai rău caz, unde am putea ajunge dacă nu se liniştesc spiritele?

Eu sper că nu vom ajunge la un conflict deschis. Acum două-trei zile se vorbea că la această şedinţă vor adopta o rezoluţie privind desprinderea regiunii. Vedeţi că, până la urmă, şi ei recunosc că tot ce pot face e să nu participe la alegerile din noiembrie.

În ce măsura ne-ar afecta asta?

Ne putem uita indolenţi la astfel de evenimente, fiindcă situaţia din Găgăuzia ar putea să fie utilizată de anumite partide şi ar putea avea un efect negativ şi asupra altor segmente. Iată se avansează ideea ca Republica Moldova să fie o federaţie sau să fie organizate referendumuri şi în alte unităţi teritoriale, ceea este o aberaţie. Nu are treabă consiliul local din Căuşeni să organizeze un referendum privind politica externă a Republicii Moldova. Sunt nişte lucruri care destabilizează situaţia politică din ţară. Chiar şi acest plebiscit afectează cursul Republicii Moldova, pentru că până acum se credea că în Moldova toţi sunt pro-europeni. Când colo, s-a aflat că un anumit număr de cetăţeni este împotrivă. 

Dar de ce se apasă atât de mult pe butonul unionismului?

Tot este un joc politic. Atunci când încerci să captezi atenţia sau să obţii puncte politice, trebuie să găseşti o problemă. Şi iată cu orice ocazie se foloseşte această sperietoare: că România ar dori să ne înghită, că asocierea la UE este o etapă pentru unirea Republicii Moldova  cu România. Sunt create intenţionat tot felul de poveşti. Din câte înţeleg, există anumite motive istorice pentru care găgăuzii sunt ostili faţă de România. Ei motivează că în perioada interbelică românii ar fi vrut să-i asimileze. Se folosesc de nişte declaraţii ale preşedintelui Băsescu şi toarnă apă la moara celor care vor să obţină avantaje politice în regiune.

Există teorii că tensiunile de la Comrat ar fi alimentate de Rusia...

Este un ghem complicat care are multe surse interne, dar care s-a modelat cu timpul şi s-a transformat într-un conflict împotriva UE, prin organizarea celor două referendumuri, şi de situaţia asta s-a folosit şi Rusia. Sunt anumite argumente care ne arată influenţa Rusiei: ba un om de afaceri rus a finanţat referendumurile, ba mass-media făcea cu ou şi oţet ideea de integrare europeană, participarea deputatului rus Roman Hudeakov la referendum, declaraţiile ambasadorului Farit Muhametşin... Sunt frânturi ce ne demonstrează că Rusia a avut anumite implicaţii, chiar dacă nu atât de directe ca în Ucraina. Interesul Rusiei este ca Republica Moldova să nu semneze Acordul de Asociere, ca şi în cazul Ucrainei, să rămână în sfera sa de influenţă.

Ce-ar trebui să facă acum conducerea ţării?

Trebuie să se aşeze la masa de discuţii cu liderii locali pentru a definitiva problema autonomiei. Comunicarea este cea mai bună modalitate de a pune la punct lucrurile. De asemenea, pe ei îi deranjează foarte mult lipsa investiţiilor în regiune, de aceea Chişinăul ar trebui să acorde atenţie şi unor proiecte investiţionale. Partea economică este la fel de importantă.