Expert-Grup constată lipsa rezultatelor tangibile în investigarea fraudelor bancare

După mai bine de trei ani de la criza bancară, sistemul financiar al Republicii Moldova continuă să fie supus unui amplu proces de reformă, care înregistrează o extindere nu doar la nivel de bănci, dar şi către alte instituţii nebancare – comentează experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în cea de-a şaptea ediţie a publicaţiei „Monitorul Financiar”.

Impulsionate de presiunea angajamentelor Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional şi Acordului de Asociere cu UE, reformele de până acum au asigurat redresarea situaţiei din bănci. Însă, în opinia autorului publicaţiei, principala constrângere ţine în continuare de capacitatea băncilor de a se adapta la noile cerinţe, în special în ceea ce priveşte activitatea de creditare, transmite IPN.

„Deşi ambiţios şi extrem de necesar, procesul de implementare a standardelor noi, a standardelor Basel III, prezintă o provocare atât pentru băncile comerciale şi clienţii acestora, cât şi pentru BNM în calitate de regulator. Pentru bănci şi agenţii economici în căutare de finanţare regulile devin mult mai stricte, cu implicaţii semnificative asupra modelului de afaceri şi chiar a profitabilităţii afacerilor. 

Pentru regulator anvergura procesului dat relevă importanţa consolidării capacităţilor operaţionale, tehnice şi umane în vederea implementării eficiente a noii legislaţii bancare”, menţionează cercetătorul economic Dumitru Pîntea.

Pe lângă acţiunile de reformă, exerciţiul de monitorizare pentru perioada octombrie 2017 – iulie 2018 s-a axat şi asupra tendinţelor înregistrate în procesul de intermediere financiară. Pe fundalul unor standarde de creditare mai dure, funcţia de intermediere a băncilor rămâne în stagnare. Ponderea creditării bancare în PIB constituia 24% în 2015 şi s-a redus cu zece puncte procentuale în prezent. Situaţia a lăsat spaţiu pentru concurenţii din sectorul financiar nebancar (organizaţiile de microcreditare, asociaţiile de economie şi împrumut, companiile de leasing). 

În aceste condiţii, se atestă tendinţa de migrare a cererii de credite către alte sectoare mai puţin reglementate, cu practicile de creditare puţin transparente şi pe alocuri chiar abuzive, cu un nivel redus de protecţie a consumatorilor persoane fizice.

O restanţă care diminuează din impactul reformelor ţine de lipsa rezultatelor tangibile în procesul de investigare a fraudelor bancare. „Dincolo de mediatizarea planului de investigare, recuperarea efectivă a banilor sustraşi nu înregistrează progrese semnificative, fiind consemnată deja o prima tranşă de răscumpărare a valorilor mobiliare de stat emise de către Ministerul Finanţelor, inclusiv cu bani publici  (380 mln lei)”, subliniază Dumitru Pîntea, precizând că din mijloacele sustrase s-au recuperat, având în vedere şi banii din vânzarea de active ale celor trei bănci lichidate, doar 780 mln lei . 

„Pentru accelerarea procesului de investigare şi pentru a spori credibilitatea acţiunilor întreprinse este important ca BNM, în calitate de sursă primară de informaţii şi relaţii cu regulatori din jurisdicţii în care au fost transferaţi banii, să devină parte activă în acest proces”, consideră autorul publicaţiei.

Luând cuvântul în dezbateri, Cristina Harea, viceguvernator BNM, a explicat activitatea de intermediere a băncilor nu tocmai dinamică prin faptul că sectorul a fost supus unui stres extraordinar, din care îşi revine nu uşor. Băncile  au devenit mai atente atunci când acordă credite. La fel şi clienţii. După o scădere continuă pe parcursul a doi ani şi jumătate,  volumul creditelor bancare oferit în trimestrul doi al anului curent s-a majorat totuşi faţă de trimestru I al anului (cu 790 mln lei). 

„Noi considerăm că în prezent este important ca în sector să facem curăţenie, să fie eliminaţi acţionarii netransparenţi, să fie conştientizate riscurile. Sunt şi alte probleme de soluţionat, asupra cărora lucrăm. Curăţenia va fi o bază sănătoasă pentru a obţine rezultate bune pe viitor pentru majorarea volumului de credite oferit economiei naţionale şi populaţiei”, a specificat Cristina Harea.