Educaţia în 2020: materii utile şi dezvoltarea iniţiativei
0
Şefii din Învăţământ au evaluat sistemul şcolar la toate nivelurile şi susţin că am ajuns la un punct de cotitură. Ei propun o serie de măsuri şi-i invită pe dascăli, părinţi, societatea civilă să se expună la acest subiect.
Un sistem şcolar învechit care generează pierderi anuale de milioane de lei, o programă şcolară prea teoretizată, sute de profesori pensionaţi sau aproape de vârsta de pensionare nemotivaţi, evaluarea îndoielnică a cadrelor didactice, lipsa unui sistem echitabil de retribuirea muncii din sistem sau note artificiale. Este radiografia Educaţiei din Moldova anului 2013.
Şefii din Învăţământ spun că s-a ajuns la un punct critic şi nu mai putea continua astfel. Ministrul Educaţiei Maia Sandu şi adjuncţii săi Igor Grosu şi Liliana Nicolăescu-Onofrei au prezentat vineri Strategia Educaţia 2020, propunând-o spre dezbateri publice. Pe 3 octombrie va fi organizat un forum naţional al cadrelor didactice, la care vor fi discutate toate metehnele din sistem. Se preconizează ca proiectul să fie prezentat Guvernului în formă finală până la sfârşitul lui 2013.
„Au fost identificate problemele din învăţământ în trei direcţii principale: acces insuficient pentru unele categorii de elevi, lipsa de relevanţă a programelor de studii şi slaba calitate a serviciilor educaţionale oferite la toate nivelurile. Strategia propune să facă atractivă profesia de pedagog şi atragerea tinerilor specialişti în şcolile din mediul rural“, a declarat ministrul Maia Sandu. Oficialul s-a gândit şi la salarii mai mari pentru dascăli şi susţine că banii ar urma să vină de pe urma optimizărilor operate.
Nu curriculumul şcolar ne îngreunează viaţa, ci modificările de la începutul fiecărui an. Diana Arbuz, profesoară de limba română
ACCENT PE ABILITĂŢI DE COMUNICARE ŞI SIMŢUL INIŢIATIVEI
În viziunea şefilor de la Educaţie, peste şapte ani tinerii vor trebui să aibă abilităţi de comunicare în limba maternă deopotrivă cu cele în limbi străne, competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia, dar şi simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului sau competenţe sociale şi civice. Totodată, se va pune accent pe calitatea educaţiei şi în ceea ce priveşte cadrele didactice, recompensate în funcţie de performanţa profesională, o reţea de inspectori şcolari care îi vor evalua pe dascăli şi un „curriculum relevant, racordat la cererea pieţei muncii“.
PROGRAMA NU ESTE COMPLICATĂ, SCHIMBĂRILE SUNT FRECVENTE
„Programa şcolară este una solicitantă. Se lucrează la elaborarea unui curriculum axat pe competenţe, cu un număr redus de discipline, dar şi la revizuirea învăţământului liceal“, a adăugat adjunctul ministrului Educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei. În timp ce oficialii de la Ministerul Educaţiei susţin că programa şcolară este prea încărcată, profesorii îi constrazic. „Nu curriculumul ne îngreunează viaţa, ci modificările introduse la fiecare început de an, pe care trebuie să le înţelegem noi, ca apoi să cerem de la elevi“, susţine Diana Arbuz, profesoară de limba română Liceul „Titu Maiorescu“ din Capitală.
Tatiana Vrabie, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare“, din Carabetovca, Basarabeasca, crede că în noul curriculum ar putea fi unite într-unul singur obiect de studiu disciplinele chimia, fizica şi biologia, care s-ar numi ştiinţe. Profesoara de la Basarabeasca mai susţine că educaţia civică ar putea fi studiată în cadrul cursului de istorie. „Ar fi bine ca să nu mai fie informatica, ci deprinderi de utilizare a calculatorului“, argumentează cadrul didactic.
Manualele sunt editate în două-trei luni înainte de începerea anului şcolar şi nu sunt bine pregătite. Marcel Teleucă, profesor de matematică
PROFESORII TINERI TREBUIE SUSŢINUŢI
Marcel Teleucă, profesor de matematică în cadrul Liceului „Orizont“ din Capitală, salută iniţiativă instituirii Inspectoratului Şcolar. „Din păcate, o parte din pedagogi nu se pregătesc pentru ore şi au de suferit elevii. Însă inspectorii şcolari ar trebui să fie din domeniu. Adică, profesorii de matematică să fie evaluaţi de specialişti în ştiinţele exacte“, crede profesorul.
De altă părere este Nadejda Leagul, profesoară de limba română la Gimnaziul din satul Pârâta, raionul Dubăsari. „Evaluarea dascalilor de către inspectorii şcolari poate fi subiectivă, avem şi clase mai puternice, şi mai slabe. Dacă vin la o clasă cu elevi mai puţin pregătiţi, nu poţi să le arăţi competenteţe tale profesionale“, exemplifică dascălul. Aceasta admite că şi elevii nu mai sunt motivaţi să înveţe, din cauza profesorilor uneori comozi. „Poate că noi trebuie să ne schimbăm, să asimilăm metode interactive, susţine Nadejda Leagul.
Chimia, fizica şi biologia ar putea fi unite într-un singur obiect de studiu care s-ar numi Ştiinţe. Tatiana Vrabie, profesoară de chimie
MANUALE FĂCUTE-N GRABĂ
Marcel Teleucă, profesorul care pregăteşte tineri pentru lotul olimpic la matematică, spune că tinerii care ies de la universitate cu rezultate modeste trebuiesc susţinuţi. „Cel mai bine ar fi ca profesorii universitari şi colegii mai mari să organizeze traininguri de instruire a predării materialului pentru ciclul gimnazial şi liceal. Avem contingentul de profesori pe care-l avem şi dacă vrem să creştem calitatea învăţământului, trebuie să-i ajutăm“, spune specialistul.
O altă problemă identificată de cadrele didactice este faptul că de multe ori materia din manuale nu corespunde cu cea din curriculum şi sunt nevoiţi să caute informaţii suplimentare. „Aceasta se întâmplă pentu că manualele sunt editate în două-trei luni înainte de începerea anului şcolar şi nu sunt bine pregătite. Nu este luată în calcul părerea persoanelor care lucrează în domeniu, ci doar a celor două-trei persoane care elaborează cartea“, comunică Marcel Teleucă.
Se încarcă comentariile...
