Directorii liceelor româneşti din Transnistria cer executarea deciziei CEDO şi încetarea campaniei de intimidare

De-a lungul anilor, elevii vorbitori de limba română din regiunea transnistreană au fost supuşi presiunilor

Directorii a trei licee cu predare în limba română din stânga Nistrulului şi reprezentanţii Asociaţiei Promo-Lex, care monitorizează respectarea drepturilor omului în regiunea separatistă, cer Guvernului Republicii Moldova şi tuturor statelor implicate în medierea conflictului transnistrean să depună toate acţiunile diplomatice pentru a executa hotărârea CEDO din 19 octombrie.

Curtea Europeană a făcut dreptate, vineri, celor 170 de reclamanţi, părinţi şi profesori, obligând Federaţia Rusă, care a fost găsită vinovată de violarea dreptului la educaţie, să achite daune morale de 1,02 milioane de euro.

Într-o rezoluţie, aceştia solicită, în special, „excluderea din aşa-numita legislaţie regională a prevederilor ce restrâng folosirea grafiei latine pentru funcţionarea limbii române în teritoriul de est al Republicii Moldova"; restituirea edificiilor în care au activat Liceul „Evrika" din Râbniţa şi Liceul „Ştefan cel Mare" din Grigoriopol, asigurarea Liceului „Alexandru cel Bun" de la Bender cu o clădire corespunzătoare; anularea oricăror interdicţii cu privire la introducerea cărţilor, manualelor și altor materiale necesare pentru buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în grafia latină.
Totodată, reclamanţii cer încetarea campaniilor de intimidare şi discriminare, „pe alocuri instrumentate de către administraţia separatistă", asupra celor ce doresc să înveţe în limba română.

Profesorii şi elevii de la Tiraspol acuză Comitetul Helsinki Moldova că le-a pierdut dosarul cu petiţii adresate CEDO

Școlile românești au învins Rusia la CEDO, Moscova nu-și va schimba însă politica din regiune. Ce spun analiștii

CEDO a obligat Rusia să plătească peste UN MILION de euro pentru încălcarea dreptului la educație în regiunea transnistreană

Directorul Liceului Teoretic „Evrika", din oraşul Râbniţa, Eugenia Halus, a declarat că sediul din care au fost izgoniţi acum se ruinează. Acolo a fost instituit un club de forţă, iar lecţiile se fac într-o grădiniţă a Uzinei Metalurgice pentru care Ministerul Educaţiei achită arendă. „Ne spuneau atunci că, dacă nu ne plac legile de aici, să plecăm în Rezina să învăţăm. Noi le ripostam că părinţii elevilor plătesc impozite în acest oraş şi copiii au dreptul să înveţe aici", a spus Eugenia Halus, citată de Info-prim Neo.

Potrivit directoarei Liceului „Alexandru cel Bun" din Tighina, Maria Roibu, în ultimii ani, din cauza intimidărilor, a scăzut foarte mult numărul elevilor care învaţă în aceste şcoli. În anul 2000 la Tighina erau peste 2.000 de elevi, iar în prezent sunt 570 de elevi.

Ministerul rus de Externe, nedumerit de decizia „tendențioasă" a CEDO în cazul școlilor românești din regiunea transnistreană

Directorii de licee din regiunea transnistreană: „Guvernul Rusiei trebuie să învețe mai bine geografia și să nu încurce râul Volga cu râul Nistru"