Curtea Constituţională a recunoscut legală hotărârea de revocare a preşedintelui Parlamentului

Judecătorii constituţionali a decis că revocarea preşedintelui Parlamentului este legală. FOTO Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a recunoscut legală hotărârea Parlamentului de revocare a peşedintelui Legislativului Marian Lupu. Constituţională este şi instituirea interimatului funcţiei de şef de Parlament în persoana Lilianei Palihovici, singurul vicepreşedinte.

Alexandru Tănase, preşedinte CC, a constatat că aleşii poporului trebuie să aleagă un preşedinte cât mai repede. „De asemenea, trebuie de rezolvat vidul legislativ care s-a format odată cu demiterea preşedintelui Parlamentului şi să fie stabilit termenul de interimat al acestei funcţii“, a precizat Tănase. Decizia a fost votată unanim de cei patru magistraţi prezenţi la şedinţă.

"Atribuţie exclusivă a Parlamentului"

„În acest context, Curtea a statuat că în problemele şi aspectele legate de organizarea şi funcţionarea internă a Parlamentului în privinţa cărora Constituţia nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voinţa majorităţii membrilor manifestată prin vot. În acest sens, Parlamentul are competenţa exclusivă să stabilească prevederi privind atribuţiile organelor sale de conducere, să decidă asupra modului de aplicare a acestora, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare“, se arată în hotărâre.

Liberalul Valeriu Munteanu a declarat la finele şedinţei, că magistraţii constituţionali au restabilit ordinea în legislaţie. Valeriu Ghileţchi, din partea liberal-democraţilor, a menţionat că interimatul funcţiei ar putea dura şi până la şase luni.

Autorii sesizării, deputaţii Partidului Liberal Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu şi Boris Vieru, au cerut Curţii să se pronunţe dacă e legală sau nu revocarea lui Marian Lupu din funcţia de preşedinte al Parlamentului, precum şi cea a stabilirii interimatului funcţiei. „Preşedintele interimar nu poate avea aceleaşi prerogative. Trebuia să se voteze legea privind completarea vidului legislativ, iar apoi să se purceadă la demitere“, a menţionat Valeriu Munteanu.

„Parlamentul trebuie să-şi continue activitatea“

Parlamentarul Valeriu Ghileţchi a declarat că interimatul a fost instituit întocmai pentru a se evita acest gol. „Ar fi trebuit să fie stabilite datele limite de votare a noului şef al Parlamentului, să nu vehiculăm cu termeni rezonabili. Constituţia permite deputaţilor să demită preşedintele“, a menţionat Ghileţchi.

Reprezentantul Guvernului, Vladimir Grosu, a comunicat că prin adoptarea hotărârii de Parlament ce instituia interimatul funcţiei s-a clarificat o situaţien de vin legislativ. „Ar fi fost o situaţie de interepretare, în cazul în care ar fi fost doi sau mai mulţi vicepreşedinţi. Parlamentul trebuie să-şi continue activitatea. De aceea este logică ideea interimatului“, susţine Grosu.

Deputaţii l-au demis pe Marian Lupu din funcţia de preşedinte al Legislativului la 25 aprilie, pentru votând 76 de parlamentari. A doua zi, aleşii poporului au instituit interimatul funcţiei de şef al Parlamentului şi au numit-o interimar pe liberal-democrata Liliana Palihovici.