Ce scrisoare i-a transmis Maia Sandu premierului demisionar Ion Chicu şi de ce ministrul Justiţiei o ameninţă pe şefa statului cu închisoarea FOTO

Premierul demisionar, Ion Chicu, şi preşedintele R. Moldova, Maia Sandu

Republica Moldova a încheiat anul 2020 fără Guvern, după ce premierul Ion Chicu a demisionat, pe 23 decembrie, cu o zi înainte de inaugurarea Maiei Sandu în funcţia de preşedinte. Ion Chicu a anunţat că este dispus să asigure interimatul funcţiei până pe 31 decembrie, dar nu până la învestirea în funcţie a unui nou Cabinet de miniştri aşa cum se proceda în cazuri similare.

În circumstanţele create, Maia Sandu a fost obligată să numească în funcţia de prim-ministru interimar o persoană din rândul actualului Cabinet de miniştri. Lista potenţialilor prim-miniştri interimari a devenit şi mai scurtă, după ce premierul demisionar, Ion Chicu, a anunţat că odată cu el, începând cu 31 decembrie, pleacă definitiv din funcţie şi alţi trei miniştri: ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, ministrul Economiei, Anatol Usatîi, şi ministra Sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu.

Astfel, Maia Sandu a decis să-l numească premier interimat pe ministrul de Externe, Aurel Ciocoi, fost consilier al preşedintelui Igor Dodon.

Maia Sandu l-a informat pe Ion Chicu despre faptul că nu acceptă demisia celor trei miniştri

Pe 31 decembrie, într-o scrisoare transmisă lui Ion Chicu, iar ulterior publicată de socialistul Bogdan Ţîrdea, Maia Sandu şi-a exprimat dezacordul cu decizia celor trei miniştri de a nu asigura interimatul funcţiei până la învestirea noului Guvern şi a anunţat că ea nu va semna decretele de demisie, motivând că miniştrii aflaţi în demisie nu pot să-şi mai dea o dată demisia şi că aceştia ar fi obligaţi să asigure interimatul funcţiei.

Maia Sandu a precizat că miniştrii sunt în drept să demisioneze, însă a subliniat că: „aceste prevederi legale sunt aplicate doar în raport cu miniştrii care sunt membri ai unui guvern plenipotenţiar şi nu în circumstanţele actuale, când prin demisia prim-ministrului, de jure, este antrenată demisia întregului guvern”. 

„Mai mult decât atât, Constituţia şi cadrul infraconstituţional nu reglementează posibilitatea unui membru al Guvernului aflat în demisie să refuze exercitarea atribuţiilor până la numirea unui nou Executiv. Având în vedere cele menţionate, consider nefondată şi contrară cadrului legal existent emiterea decretului solicitat”, a spus Maia Sandu în adresarea sa către Ion Chicu.

Reacţia socialiştilor şi ministrului Justiţiei la refuzul Maiei Sandu de a semna decretele de demisie a celor trei miniştri

Deputatul socialist Bogdan Ţîrdea a declarat că „Maia Sandu vrea să forţeze miniştrii PSRM să rămână în funcţie, după ce tot ea le-a cerut demisia”. 

Ţîrdea a mai menţionat că „reacţia Maiei Sandu este aberantă, odată ce, pe parcursul anului, lidera PAS de nenumărate ori a criticat aceşti miniştri şi le-a cerut demisia.”

Ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, a fost şi mai dur în raport cu Maia Sandu. Acesta a prezentat un articol din Codul Penal, sugerând că Maia Sandu îi obligă pe cei trei miniştri la „muncă forţată”, acţiune care se pedepseşte cu până la zece ani de închisoare.

„Stimaţi prieteni, politica e politică, dar,... Articolul 168. Munca forţată (Cod penal)

(1) Obţinerea muncii de la o persoană împotriva voinţei ei, prin constrîngere sau înşelăciune, dacă această acţiune nu întruneşte elementele traficului de fiinţe umane sau ale traficului de copii,

se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) asupra a două sau mai multor persoane;

........

d) de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană cu funcţie de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internaţional

se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3500 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”, a scris Nagacevschi pe Facebook.

Precizările Olesei Stamate, consilier al preşedintei Maia Sandu pe probleme juridice

Olesea Stamate, la fel, a declarat că legea nu prevede posibilitatea ca miniştrii în exerciţiu să refuze să conducă instituţiile până la învestirea noilor miniştri.

„Este de înţeles că nicio persoană nu poate fi forţată să muncească şi nu a fost nici pe departe scopul nostru să obligăm pe cineva să rămână. Însă, atât timp cât legea nu reglementează această procedură, nu am considerat judicios să emitem un decret în acest sens. Fără să reducem situaţia la absurd, haideţi să ne gândim ce s-ar întâmpla daca toţi miniştri dintr-un guvern în demisie ar refuza să-şi exercite interimatul? Probabil legiuitorul a prevăzut această posibilitate doar pentru prim-ministru, astfel încât să asigure buna administrare a treburilor publice până la numirea noului guvern”, a scris Olesea Stamate pe Facebook.

Ea a mai adăugat că „ar fi probabil cazul ca Curtea Constituţională să se expună la acest subiect”.

Adevărul a făcut o analiză la situaţia ce urmează după ce premierul Ion Chicu a demisionat miercuri, 23 decembrie, cu o zi înainte ca Maia Sandu să fie învestită oficial în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.