Cât de pregătite sunt frontierele Republicii Moldova pentru a deveni granițe UE. Interviu cu șeful Serviciului Vamal
0În contextul în care Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene, corespondentul Adevărul a discutat cu șeful Serviciului Vamal, Igor Talmazan, pentru a afla care este situația la punctele de trecere a frontierei și cât de modernizate sunt vămile.
În contextul situației din regiune, șeful Serviciului Vamal (SV) de la Chișinău, Igor Talmazan, susține că a crescut numărul celor care au intrat in Republica Moldova din Ucraina de la începutul războiului: ,,Din datele de care dispunem a crescut numărul cetățenilor care au traversat frontiera, inclusiv ucraineni aproximativ cu 50 %. Traseul este diferit pe tot teritoriul Republicii Moldova, dar o presiune mare, în special, a fost pe Aeroportul Internațional Chișinău și toate problematicile care au fost pe parcurs, au creat niște obstacole. În primul rând, vorbim de război, iar în Republica Moldova am avut probleme la Aeroportul Internațional Chișinău. A fost un război hibrid și au fost alarme cu bombă, care majoritatea dintre ele au fost false și care au perturbat acest trafic. Care a fost rezultatul: o mare parte dintre conaționali și dintre cetățenii străini, inclusiv ucraineni, au optat pentru aeroporturile din România, în special aeroportul din Iași, și toate aceste circumstanțe au mărit traficul la frontieră. Posturile noastre vamale de frontieră au fost construite în timp și ele lucrau la capacitate care asigurau maxim necesar, iar când a fost un val de acesta de 50 % desigur că s-au creat anumite blocaje și cum nu vom încerca noi să gestionăm dacă la o anumită perioadă sau la un anumit post vamal este un număr foarte mare de autoturisme, și un număr mare de cetățeni care doresc să traverseze, oricum se creează anumite rânduri, blocaje. Noi am depus efort permanent, am identificat toate modalitățile posibile și cu partea română, și cu colegii din cadrul Poliției de Frontieră ca să fluidizăm”, a declarat șeful autorității vamale.
Întrebat cum au afectat activitatea vameșilor numeroasele alarme false cu bombă care au fost înregistrate în Republica Moldova la scurt timp după declanșarea războiului Rusiei contra Ucrainei, Igor Talmazan a precizat: ,,Activitatea vameșilor din cadrul postului vamal de la aeroport nu a fost atât de mult afectată, întrucât însăși declanșarea alarmelor presupunea un anumit protocol de lucru, mai exact cetățenii erau evacuați de pe teritoriul aeroportului și se efectua un control suplimentar, dar a afectat foarte mult activitatea posturilor vamale de frontieră deoarece a crescut numărul persoanelor care traversau frontieră. Alarma dădea peste cap toate zborurile, erau întârzieri, oamenii erau îngrijorați chiar dacă aceasta era falsă și respectiv s-a micșorat numărul cetățenilor care optau pentru cursele aeriene din Republica Moldova, majoritatea optând pentru cursele fie din Iași, fie din București și de aceea s-au creat în lanț un alt spectru de probleme”.
Migrație ilegală, favorizată de război
În ceea ce privește anunțurile anchetatorilor de la Chișinău cu privire la anihilarea mai multor grupări specializate în facilitarea trecerii frontierei de bărbații ucraineni cu vârstele cuprinse între 18-60, deși au interdicție să iasă din Ucraina, directorul Serviciului Vamal a afirmat: ,,Contracararea migrației ilegale este activitatea Poliției de Frontieră, dar datele care le prezintă permanent Poliția de Frontieră și avem o comunicare în sensul dat, arată că a crescut foarte mult migrația ilegală. Permanent sunt depistări, mai ales, în linia verde, doar frontieră moldo-ucraineană este terestră și este mai ușor de traversat. Sunt mulți cetățeni ucraineni care nu doresc să fie înrolați în armată. Nu-mi aduc aminte și nu cred că figurează vreun colaborator vamal în cauzele instrumentate pentru migrație ilegală. De regulă, migrația ilegală se efectuează în afara posturilor vamale, adică prin zona verde. Iar în posturile vamale sunt permanent vameși, polițiști. Mai mult decât atât, de când s-a început războiul, avem suportul echipei FRONTEX, sunt colegii de la EUBAM, adică în posturile vamale este acum un spectru larg de servicii care sunt amplasate”.
Întrebat dacă războiul a favorizat inclusiv cazurile de contrabandă la frontieră moldo-ucraineană, oficialul de la Chișinău a explicat: ,,După datele pe care le avem noi, ele au crescut, desigur, dar a crescut și contracararea acestui fenomen, și depunem eforturi în acest sens. De exemplu, contrabanda la ieșirea din țară, atunci atât și datele noastre, cât și ale părții ucrainene nu arătă indici masivi de creștere, dar sunt indici mai mari și iarăși, aici, cumulativ sunt mai multe circumstanțe. Toată tipurile de mărfuri care sunt întrebate și tot ceea ce trezește interes economic. Noi ne focusăm pe mărfurile puternic impozitate sau mărfurile accizate: vorbim de alcool, de produse de tutun și alte mărfuri care prezintă un interes economic sporit, iar acum deja, și țigările electronice care au luat amploare, și deja sunt mărfurile de larg consum care iarăși există intenția de a nu le declara, și de a le comercializa pe piață”, a declarat șeful structurii.
,,Iată, noi avem frontiera moldo-română și iată o să dezvolt subiectul mult mai larg, de obicei avem trafic, să-i spunem trafic regional, și după datele pe care le-am analizat aproximativ 60 % dintre cetățenii Republicii Moldova și 40 % dintre cetățenii români, adică din zonele limitrofe. Ce fac cetățenii Republicii Moldova? Majoritatea pleacă în România pentru produse alimentare sau electrocasnice, iar cetățenii români se alimentează cu combustibil și cumpără țigări. Totul se face în limita de 300 de euro, reprezintă aceasta un indicator de contrabandă sau nu reprezintă? Este un trafic la frontieră care o să persiste permanent, el aparent se încadrează în limita legală, dar există ca fenomen, iar să-l interzicem nu avem cum. Iar când vorbim de frontiera moldo-ucraineană, noi vorbim de piața ,,Kilometrul 7” și cetățenii noștri care comercializează bunurile în piață și se duc și procură bunurile de acolo și le aduc aici în Republica Moldova. Avem deja dosare penale pornite în cazul fluxului mai mare de cetățeni care ia cetățeni de formă și le dă pungi cu haine de până la 300 de euro, ei trec legal, dar când analizez ca fenomen el capătă o anumită amploare. Am avut și o operațiune în sensul dat cu Inspectoratul Național de Investigații, iar pe frontieră moldo-română deja depistăm cazurile mai frecvent atât pe intrare, cât și pe ieșire din țară. Când vorbim de traficul ilicit, fie că este contrabandă, fie că este contravenție administrativă, este un ciclu permanent și cu siguranță noi avem un procent mic de depistare în raport cu ceea ce ar fi posibil de trecut. Dar avem discuții frecvente cu partea română și ucraineană și încercăm să ne concentrăm anume pe cazurile bine organizate, structurate și pe alocuri criminale. Iar traficul acesta aparent legal ia prea multe resurse și nu afectează în mod esențial economia, este un echilibru, adică de exemplu concetățenii noștri pleacă după anumite mărfuri de larg consum, electrocasnice mai ieftine și mai este procedura de restituire a TVA-ului și multe alte momente care avantajează, iar cetățenii români, în special sâmbătă și duminica, vin în Republica Moldova și se alimentează cu combustibil, iar oamenilor nu le poți interzice, dar trebuie să le faci verificare. Această diferență de preț dintr-o țară în altă este cauza traficului transfrontalier”, a mai spus oficialul de la Chișinău.
Șeful Serviciului Vamal a fost întrebat dacă contrabandiștii au protecție din partea statului, iar Igor Talmazan a precizat: ,,Admit. Noi nu ne-am ascuns după deget și am spus că avem probleme de integritate și în cadrul Serviciului Vamal. În cadrul instituției activează Departamentul Antifraudă, aceasta fiind propria structură operativă. Avem vameși reținuți pentru complicitate la contrabandă, dar avem colegi din alte instituții care figurează în dosare instrumentate împreună cu colegii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cazul dat putem vorbi despre o implicare a unor persoane oficiale din cadrul unor structuri de drept, inclusiv Serviciul Vamal. Cu părere de rău, avem așa cazuri, depunem tot efortul pentru contracararea lor și avem permanent un mecanism intern de contracarare, de neacceptare a implicării, a colaboratorilor vamali, a acțiunilor de felul dat și sesizăm, desigur, organele responsabile când sunt suspiciuni”.
Directorul SV a vorbit și despre actele de contrabandă de la frontiera moldo-română, inclusiv cele mari, precum cele cu țigări. ,,Desigur, avem multe, avem dosare penale pornite. Multe dintre cazuri au fost mediatizate. Toate măsurile operative care se efectuează rezultă din competența teritorială a protecției frontierei de stat, dar avem dreptul să efectuăm activități și pe teritoriul Republicii Moldova, iar în situația în care urmele de contrabandă sunt pe teritoriul Republicii Moldova întreprindem toate măsurile de rigoare. Pe parcursul ultimilor doi ani de zile avem depistate trei fabrici ilicite: una mai mare și două mai mici de fabricare clandestină a țigărilor. Avem foarte multe operațiuni care sunt în desfășurare cu partea română, adică cu DIICOT, cu Poliția de Frontieră. Cu părere de rău, este primul an când se atestă contrabandă la intrare în Republica Moldova, țară care până acum nu a avut înregistrată contrabandă de țigări la intrare, ci a avut preponderent contrabanda de țigări la ieșirea din țară, în special, la frontiera moldo-română. În condițiile în care accizele sunt mai mari în Republica Moldova ca-n Ucraina, în țara vecină aflată în război, grupările criminale au pus bazele fabricilor ilegale de țigări. Le-au dezvoltat pentru a încurca urmele, pentru a perturba activitatea organelor de drept, falsificând multe dintre mărcile care sunt fabricate legal în Republica Moldova și, respectiv, când este depistată o cantitate de țigări, de exemplu, în Uniunea Europeană este mai greu de depistat sursa lor: Republica Moldova sau Ucraina”.
Șeful vămilor le cere cetățenii să nu dea mită
Șeful instituției a fost întrebat și cum este combătută corupția de la nivelul punctelor de trecere a frontierei, în condițiile în care unele firme se plâng de taxe ilegale, iar recent procurorii din Romania au făcut percheziții la vama Sculeni, fiind suspiciuni de corupție.
,,Noi niciodată nu am spus că nu există probleme de integritate în cadrul Serviciului Vamal și avem o rugăminte către cetățeni: să nu fie parte la aceste acte de corupție. Dar, desigur, în interiorul instituției este o monitorizare și un lucru continuu privind contracararea fenomenului, fiind un proces mai complicat, cu părere de rău. Sunt măsuri dure pe care puține structuri le au, iar cea mai activă la acest capitol este Comisia de Disciplină. Repet că destul de dur reacționăm, iar câteodată prea dur: persoanele care sunt sancționate urmează să treacă un curs de pregătire suplimentară, mai facem o rotație de cadre care permanent este practicată. Avem peste 100 de proceduri disciplinare inițiate în anul curent și avem, desigur, și demiteri din această cauză, în jur de cinci dacă nu greșesc. Avem persoane care sunt suspendate din funcție până când se examinează sesizările fie la CNA, fie la Procuratură, iar cu părere de rău nu este o laudă că avem foarte multe proceduri disciplinare inițiate și tare aș vrea ca noi în general să nu avem angajați cu proceduri disciplinare, și care să-și facă lucrul onest, și corect, și să-și exercite cu mândrie această funcție, și să nu urmărească un scop meschin. Iar printre cauzele corupției sunt salariul mic și tentația aceasta de a lua mită, doar ea se oferă fie pentru a ascunde careva bunuri, fie pentru nedeclararea unor bunuri, dar sunt și cazuri că este oferită pentru că vameșul s-a comportat frumos. Noi de multe ori am avut discuții cu agenții economici care spun că au oferit mită pentru a mulțumi în acest mod pentru comportament frumos. Aceasta este o cultură de-a noastră de a oferi bacșis peste tot, cu părere de rău. Dar repet nu este ușor de demonstrat. Corupția este un act care angajează ambele părți: și pe cel care dă, și pe cel care primește, de aceea este foarte greu de depistat. Între timp, reamintesc agenților economici care se plâng că avem Linia Verde, Linia Anticorupție, Centrul Unic de Apel și pot să facă un apel și să ne sesizeze în cazul actelor de corupție. Iar recent am lansat o aplicație prin intermediul căreia cetățenii pot depune online petiție. Între timp, avem un sistem de monitorizare video amplasat în toate colțurile posturile vamale. Desigur nu te poți uita concomitent la toate camerele și să investighezi fiecare caz în parte. Mai mult, rezoluția nu este la fel de bună în toate locurile. Recent am avut o donație de camere mobile din partea partenerilor de dezvoltare cu care urmează să fie dotați colaboratorii vamali. Ele sunt costisitoare și vom începe treptat să dotăm. Iar pe măsură ce vom identifica alte surse financiare vom implementa și alte măsuri pentru combaterea corupției. Dacă se întreprind mai multe acțiuni atunci sunt rezultate în acest sens, dar în primul rând fac un apel la cetățeni: să nu dea mită, să ne anunțe dacă li se cere mită”, a mai afirmat acesta.
Cauzele cozilor imense de la frontiera moldo-română
În contextul în care de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei, șoferii de tir așteaptă chiar și zile pentru a trecere frontiera, cu precădere, la cea moldo-română, Igor Talmazan a fost pus să ofere explicații.
,,De când s-a început acest război, am afirmat că rândurile vor fi permanente pe durata acestuia, concluzie la care am ajuns în urma primelor analizele efectuate. Din ce considerent? La frontiera moldo-română, noi avem acum șapte posturi vamale, iar recent s-a deschis Leova-Bumbăta, acesta fiind destinat pentru autoturisme și camioane de până la 3, 5 tone. Iar până la război, prin frontiera moldo-română erau trei posturi vamale cu posibilitatea vămuirii mărfurilor: Sculeni, Giurgiulești și Leușeni, dar de când s-a început războiul, noi avem cinci posturi care permit camioanelor să treacă, suplimentare fiind Cahul și Costești, capacitatea lor fiind limitată. Iar eu, alături de colegi, am fost în toate posturile vamale și am discutat cu partea română despre cum fiecare centimetru din post poate fi utilizat util deoarece procesarea actelor este strict interdependentă de capacitatea și infrastructura ambele posturi, adică atât din Republica Moldova, cât și din România. Am mărit capacitatea posturilor cu aproximativ 50 de procente, dar acest lucru nu este suficient, de aceea și se formează aceste cozi. Am așteptat să fie rânduri din motiv că toată economia Republicii Moldova a fost concentrată prin aceste porturi ucrainene, iar dacă până la război o mare parte din marfă pleca la frontiera moldo-ucraineană, acum tot ce se pleca în porturile ucrainene care sunt blocate, pleacă în porturile din România, iar ele sunt practic blocate. Noi avem o conlucrare cu partea română și încercăm să găsim soluții, dar problema nu depinde de noi. Cu alte cuvinte de ce se formează aceste blocaje: 1 -este războiul, fluxul mare de camioane, 2 - este supraîncărcarea infrastructurii adiacente, adică vorbim de posturile vamale interne din România și este evident că în cazul dat se încetinește procesul pentru a nu supraglomera acele orașe: Constanța, Galați, 3- este numărul de personal, iar 4- au crescut cazurile de contrabandă și deja apare necesitatea unui control mai riguros”, a precizat Igor Talmazan.
Soluțiile
În vederea soluționării cozilor kilometrice de camioane de la unele puncte de trecere a frontierei moldo-române, Igor Talmazan a anunțat că: ,,Echipa guvernamentală din țara noastră a venit cu un proiect privind introducerea sistemului de programare anticipată, iar Ministerul Infrastructurii Drumurilor și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova a elaborat o aplicație în acest sens. Este o soluție temporară deoarece Serviciul Vamal, în paralel, lucrează împreună cu USAID la elaborarea conceptului clasic de rânduri electronice care presupune și existența unei infrastructuri adiacente postului vamal, adică niște parcări construite pentru staționarea camioanelor. Construcția parcărilor nu ține de competența Serviciului Vamal, dar ele sunt costisitoare și uite faptul că țara noastră a primit aviz pozitiv privind startul negocierilor de aderare la UE ne va ajuta să identificăm mijloace financiare pentru construcția lor în adiacentul posturilor vamale pentru a forma acele rânduri electronice chiar și cu posibilă programare, și acordare a priorității. Între timp ca măsură provizorie va fi programarea anticipată, dar din start vă spun că în unele țări această formulă nu prea a lucrat. Eu sper că în Republica Moldova să fie una funcțională deoarece este o țară mică, iar posibilitatea de a ajunge în frontieră la o ora stabilită este mai mare întrucât din orice punct de țară până la orice punct vamal este nevoie de parcurs între 3-5 ore, iar orice camion poate ajunge în acest interval de timp. În Ucraina, țară mai mare, posturile sunt departe și la ei nu prea este funcțională formula respectivă, dar a fost preluată de acolo. Programarea anticipată, o aplicație mobilă, va fi funcțională, cel mai probabil, de la 1 ianuarie, la ieșirea din țară în toate punctele vamale de la frontieră moldo-română. Noi la intrarea în țară nu avem probleme. Poate se creează anumite blocaje, dar nu atât de mari”, a mai spus oficialul moldovean.
Eficiența controlului coordonat în vama Leușni-Albița
La începutul acestui an, autoritățile de la Chișinău și de la București au lansat controlul mixt în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița pe sensul de ieșire din țară și intrare în România, astfel l-am întrebat pe Igor Talmazan dacă în acest moment este luată în calcul această măsură și în alte puncte de trecere a frontierei.
,,Este un control eficient. Știu că sunt multe critici la subiectul dat în public. Conceptual ce presupune acest control coordonat?! Dacă ați observat niciodată nu am utilizat controlul comun. Este o inovație a noastră și controlul comun care, într-adevăr, îl avem, este cu partea ucraineană, presupunând că ambele autorități să se afle în același post și să aibă loc schimbul de date. Dar cu partea română noi avem un control coordonat deoarece România este membră a Uniunii Europene și securizarea datelor nu permite acest schimb de informații. Acum sunt discuții pe subiectul dat, dar noi o să începem treptat schimbul acesta de informații. Astfel, din ianuarie va funcționa în cazul camioanelor goale, ulterior urmând camioane la tranzit și cele marfare și acest lucru va ușura activitatea. Acest control coordonat și-a pierdut terenul sau să-i spunem nu prea a fost primit cu ochi buni. De ce? Până la el, spre exemplu, în orele de vârf, în zilele de weekend sau în ajunul sărbătorilor de iarnă, pascale, aveam un rând format în Republica Moldova și altul pe partea română, iar odată cu el am luat aceste două rânduri și le-am transformat în unul mare. Iată, de ce cetățenii când ajung și-l văd afirmă că nu este funcțional. Dr tehnic s-a câștigat și dacă o persoană trecea frontiera timp de 1,30 la noi și 1,40 la români, adică în jur de trei ore, termenul acesta este redus acum cu 15-20 %. Dar desigur sunt și probleme tehnice, o sumedenie, nu putem nega acest lucru și le discutăm cu partea română în vederii soluționării. Avem asigurări că după Anul Nou vor fi soluții. Da, luăm în calcul să fie și-n alte puncte de trecere a frontierei moldo-române acest control coordonat și discutăm să fie aplicat pentru controlul marfar. Noi permanent am avut poziția că trebuie să fie după principiul parității, adică nu putem să facilităm tranzitul mai mult decât însăși exporturile și să găsim acel mijloc de aur. Am discutat cu partea română ca acest control coordonat, de exemplu, dacă vorbim unde ar putea să fie organizat: în punctul de la Giurgiulești-Galați, adică la Galați de fapt, de partea română, întrucât postul este mult mare ca postul vamal Giurgiulești și sunt mai multe piste. În vamă, am spus întotdeauna chestia dată, nu sunt soluții imediate, sunt soluții care necesită anumite pregătiri”, a menționat Igor Talmazan.
Igor Talmazan: Corupția este un virus
,,Adevărul” l-a întrebat pe Igor Talmazan despre situația din posturile vamale interne din Transnistria: ,,Avem, pe linia administrativă, nouă posturi vamale interne și deja patru zone de control vamal unde efectuăm controlul mărfurilor, ele sunt cu capacități limitate, întrucât este foarte complicat să dezvolți capacități pe partea ce ține de controlul vamal în aceste puncte deoarece permanent este necesar controlul Comisiei Unificate de Control (CUC) și este dificil. Am schimbat toate aceste căsuțe modulare pe care le avem amplasate acolo. Erau în vagoane, iar acum creat condiții mai bune. Este foarte importantă chestia dată deoarece pentru a avea niște capacități de lucru mai mari trebuie să creezi condiții la colaboratorii vamali, dar urmează dotări suplimentare. Acolo este efectuat un control vizual al mărfurilor, al vehiculelor care traversează această linie administrativă. Iar controlul mai riguros se efectuează în zone cu control vamal, aceste terminale fiind în satul Bulboacă, raionale Căușeni, Rezina și Criuleni. Pentru a efectua un control mai riguros, avem nevoie de instrumentare, iar acum suntem în discuții mai mari cu Uniunea Europeană și ambasada SUA la acest capitol. Până acum a funcționat Serviciul Vamal în acest mod: a fost un control mai riguros pe frontiera moldo-română și niciodată nu au fost întărite capacitățile de control pe frontiera moldo-ucraineană. Acum încercăm să dezvoltăm capacități mai mari în mai multe posturi și atunci vom avea un control al mărfurilor care intră în regiunea transnistreană, și implicit ceea ce iese. Cu referire la corupție ea este peste tot în Republica Moldova, începem de la medicină, învățământ și terminăm cu poliție, vamă. Este o problemă națională, este un virus”.
În contextul în care oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat fiind, a reușit să plece în anul 2019 din Republica Moldova, Igor Talmazan a fost întrebat pe unde acesta a ieșit din tară și cum a reușit acest lucru: ,,Cunosc anumite detalii, dar nu vă pot spune cu certitudine pe unde a reușit să iasă. Știu că este pornit un dosar penal pe cazul dat”.
Legat de verificarea securității economice a Republicii Moldova, șeful structurii vamale a făcut următoarele precizări. ,,Serviciul Vamal are misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional şi protejarea societății, aplicând uniform, şi imparțial legislația vamală. Menționăm că, Serviciul Vamal prin deschiderea, conlucrarea și comunicarea cu instituțiile statului, și reprezentanții mediului de afaceri, asigură respectarea angajamentelor față de societate atât prin prisma asigurării pieței interne cu produse conforme și calitative introduse în regim vamal de import, cât și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că organul vamal din Republica Moldova contribuie în proporție de circa 60% la bugetul de stat”.
Oficialul a fost chestionat și despre încasările la buget a Serviciului Vamal în anii 2023 și 2022: ,,De la începutul anului și până la data de 10 decembrie 2023 Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 32,6 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 4 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2022. Cifra încasărilor pentru anul 2023 va putea fi calculată după data de 31 decembrie 2023, însă cu certitudine putem afirma că încasările sunt mai mari comparativ cu anul 2022”.
Progresele Serviciului Vamal
Igor Talmazan a vorbit și despre recomandările Comisiei Europene privind integrarea țării în UE pe partea de vamă și la ce atrage mai exact atenția Uniunea. ,,Permanent suntem într-un proces de pregătire privind integrarea europeană dacă să vorbim strict pe subiect este în primul rând vorba de integrare vamală. Iar dacă vorbim de integrare vamală atunci primul pas pe care-l facem de la 1 ianuarie: este punere a aplicare a noului Cod Vamal, care este practic armonizat la legislația Uniunii Europene și deja toată legislația secundară. Vorbim în cazul dat nu de un act normativ sau de două. Este Cod Vamal și am redus deja de la 126 de acte administrative la 86 care sunt elaborate de Serviciul Vamal pentru transpunerea Codului Vamal și a actelor administrativ- aferente pentru a pune în aplicare, acesta fiind cel mai mare pas. Ulterior, următorii pași: ajustarea schemelor informaționale, schimbul de date, ajustarea diverselor proceduri și operațiuni interne. Avem mult de lucru și avem, apropo, rezultate pe subiectul dat. Dacă o să vedeți raportul de evaluare întocmit de Comisie pe partea vamală am avansat. Noi avem pași făcuți în sensul dat, iar recomandările din raport sunt efectuate pe jumătate. Dacă continuăm în acest ritm, anul viitor vom fi destul de avansați pe domeniul vamal. Uniunea Europeană atrage atenția la crearea condițiilor pentru gestionarea fluxului în frontieră, minimalizarea controalelor vamale și neacceptarea controalelor la ieșirea din țară pentru că să nu fie obstrucționată circulația persoanelor și per ansamblu ajustarea sistemului informațional care să funcționeze pentru mediul de afaceri. Dar principiul de bază este ca agentul economic să fie privit ca unul de bună-credință și nu ca un infractor”, a mai menționat directorul Serviciului Vamal.
Suport din partea României
Totodată, demnitarul s-a referit și la ajutorul în acest proces oferit de partea română. ,,Partea română ne oferă ajutor, fiind deja membră a Uniunii Europene, are implementat deja Codul Vamal. Schimbul de experiență cu România este foarte util, avem o comunicare destul de simplă întrucât vorbim aceeași limbă. Țin să menționez că noi pe anumite domenii am progresat destul de mult și suntem ca vamă pe anumite segmente mult mai avansată față de alte țări din Uniunea Europeană. Cu toată responsabilitatea și modestia declar acest lucru. De exemplu, pe segmentul ce ține de schimb de informații avem cu Poliția de Frontieră un schimb automatizat de informații, la fel pe partea ce ține de domeniul de analiză”.
Referitor la modernizarea vămilor, inclusiv cele de la frontiera moldo-română, Igor Talmazan a declarat: ,,În principiu sunt modernizate, poate ar trebui extinse. Postul vamal Giurgiulești urmează să fie modernizat anul viitor în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Aceeași posibilitate de extindere o examinăm și în postul vamal Cahul. Tot anul viitor planificăm modernizarea postului vamal Costești și poate construcția unui pod”.
Se încarcă comentariile...
