„Avem mare nevoie de dascăli!“. Tinerii profesori nu vor să se angajeze în şcolile de la ţară

În curând, sălile de clasă se vor umple de copii. Absolvenţii instituţiilor pedagogice însă nu se grăbesc să le devină dascăli. Le vor ţine loc la catedră pensionarii sau cumularzii.

Până la 1 septembrie au mai rămas zile numărate, iar şcolile încă mai aşteaptă profesori. Chiar dacă tinerii specialişti trimişi de Ministerul Educaţiei la sate primesc câte 30.000 de lei, beneficiază de locuinţă gratuită şi ajutor pe timp de iarnă, absolvenţii de la pedagogie nu se grăbesc să se angajeze la ţară.

UN PEDAGOG LA ŞAPTE DISCIPLINE

Bunăoară, autorităţile din raionul Făleşti au cerut Ministerului Educaţiei să acopere 15 locuri vacante. „La apelul nostru au răspuns doar şapte persoane. Avem mare nevoie de profesori, în special, de matematică şi fizică. Disciplinele la care ne lipsesc cadre sunt predate de alţi pedagogi. Astfel, unii au şi câte trei-patru obiecte. Într-un an, am avut un singur la şapte discipline“, recunoaşte şefa Direcţiei Învăţământ din Făleşti, Ana Jalbă. Ea spune că, de obicei, acceptă să lucreze la sate numai absolvenţii acelor şcoli sau copiii profesorilor.

Cu aceeaşi problemă se confruntă şi raionul Râşcani, unde doar patru din cele opt posturi vor fi ocupate în noul an şcolar. „Avem mare nevoie de profesori de istorie, fizică, matematică şi chimie. Încercăm să compensăm locurile vacante cu profesori din instituţiile lichidate. Pe de altă parte, în şcoli sunt puţine clase, iar tinerii nu vor să vină pentru cinci ore pe săptămână“, spune cu regret şeful Direcţiei Învăţământ din Râşcani, Viorel Dandara.

VIITORII SPECIALIŞTI, FOŞTII CODAŞI

Situaţia e mult mai proastă în raionul Căuşeni. Din cei 18 profesori solicitaţi pentru disciplinele matematică, fizică şi informatică, Ministerul Educaţiei nu a trimis nici unul. Doi tineri s-au angajat din propria iniţiativă - unul la clasele primare, iar altul la limba engleză. „Avem nevoie de specialişti tineri, dar şi pregătiţi. Cei care ajung la noi nu au nici experienţă, nici instruire bună. E trist, pentru că la colegiile şi universităţile pedagogice ajung tot mai des codaşii, iar noi trebuie să angajăm cadre proaste. Într-un final, cei care suferă sunt copiii“, este revoltat şeful Direcţiei Învăţământ din Căuşeni, Vasile Molodilo. Oficialii de la Cahul sunt mai optimişti. „Am avut nevoie de 18 profesori şi până astăzi au venit deja 11. Majoritatea sunt din Cahul, pentru că avem aici şi universitate, şi colegiu pedagogic. De la Chişinău încă nu a venit nimeni“, explică Liuba Holostenco, şefa Direcţiei Învăţământ din Cahul. Responsabila e sigură că tinerii prind lucrurile din mers şi se vor descurca în calitate de dascăli.

În şcolile din Capitală, sunt suficiente cadre didactice, însă circa 20% din posturi sunt acoperite de pensionari. În schimb, e nevoie de circa 100 de educatori. „Celor care ne solicită un loc de muncă în baza diplomei pedagogice le propunem să activeze şi în grădiniţe“, afirmă Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa Direcţiei Educaţie din municipiul Chişinău.

În timp ce pe raioane cererea pentru acest an nu este acoperită şi elevii duc lipsă de profesori calificaţi, Ministerul Educaţiei nu a centralizat încă datele despre necesităţile şcolilor, iar oficialii nu a vrut să comenteze situaţia. ;

O armată de pensionari

În timp ce tinerii nu se avântă la sate, copiii sunt şcoliţi de profesori de vârstă pensionară. La Făleşti, spre exemplu, aceştia reprezintă 25% din contingent. Situaţia e similară la Râşcani: 147 din cei 711 pedagogi sunt în etate. „Profesorii-pensionari au metode învechite, folosesc aceleaşi tehnici decenii la rând. Nu le poţi nega, însă, experienţa“, analizează Vasile Molodilo, şeful Direcţiei Învăţământ din Căuşeni. „Profesorii pensionari sunt o armată întreagă, iar tinerii ar trebui să înveţe de la ei“, spune şi Liuba Holostenco, şefa Direcţiei Învăţământ de la Cahul.