Interviu Anexarea Transnistriei de către Rusia este puţin probabilă
0
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Hnatişin, a vorbit în cadrul unui interviu exclusiv pentru Adevărul Moldova despre faptul că 70% din populaţia Ucrainei susţine integrarea europeană, iar 60% susţine aderarea la NATO.
Ambasadorul consideră că în Transnistria, spre deosebire de Donbas, există libertatea de circulaţie, multe din companiile transnistrene funcţionează în baza înregistrării oficiale şi că în Transnistria nu există pericolul unui nou război.
Excelenţă, cum apreciaţi factorul transnistrean în contextul securităţii regionale? Transnistria este privită ca un punct de tranzitare pentru militarii ruşi. Este Ucraina satisfăcută de modul în care Chişinăul împiedică deplasarea agenţilor ruşi prin Aeroportul Internaţional Chişinău?
În contextul anexării Crimeei de către Federaţia Rusă, prezenţa unităţilor militare regulate pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova este privită de Ucraina drept un factor de destabilizare a situaţiei în regiunea de sud a ţării noastre. De aici şi vine denunţarea înţelegerii cu Federaţia Rusă cu privire la transportarea încărcăturilor militare şi tranzitul militarilor ruşi care se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu toate acestea, observatorii militari ucraineni continuă să efectueze monitorizarea situaţiei în Zona de Securitate în conformitate cu „Înţelegerea cu privire la măsurile de încredere şi consolidare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria”, semnată la 20 martie 1998.
Ucraina şi Moldova nu coordonează şi nu realizează acţiuni comune pentru a limita sosirea militarilor ruşi pe teritoriul Transnistriei. Problema privind rotaţia militarilor Federaţiei Ruse, care fac parte din Misiunea de pacificare din Zona de Securitate a conflictului transnistrean, se află în întregime în sfera relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
În acelaşi timp, Ucraina întotdeauna a atras atenţia tuturor actorilor implicaţi în reglementarea transnistreană privind necesitatea de a respecta acordurile semnate anterior, în special decizia luată la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor, armamentului şi muniţiilor ruse.
Donbas nu este Transnistria
S-a schimbat atitudinea Ucrainei asupra conflictului transnistrean în contextul războiului ruso-ucrainean din Donbas?
Spre deosebire de Donbas, situaţia în Transnistria este diferită. Acolo există libertatea de circulaţie, multe companii transnistrene funcţionează fiind înregistrate în Republica Moldova. În Transnistria nu există pericolul războiului.
Prin urmare, poziţia Ucrainei privind reglementarea conflictului transnistrean rămâne neschimbată: conflictul transnitrean trebuie rezolvat pe cale paşnică, prin negocieri, având ca principiu integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Ucraina continuă să îndeplinească rolul de mediator şi garant în procesul de negocieri, participând la stabilirea relaţiilor de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol şi nu se amestecă în treburile interne ale statutului suveran Republica Moldova. Kievul consideră că orice iniţiative noi privind reglementarea conflictului transnistrean trebuie discutate în format 5+2 cu participarea tuturor părţilor.
Scenariul Crimeea
Cum apreciaţi posibilitatea realizării scenariului crimeean în Transnistria?
Luând în consideraţie poziţia geografică a Transnistriei, dar şi relaţiile economice şi sociale istorice stabilite între malul drept al Nistrului şi Ucraina, anexarea regiunii transnistrene a Republicii Moldova este puţin probabilă. Deşi ocupaţia Crimeei de asemenea nu poate fi pusă într-un cadru logic.
Cu toate acestea, în contextul eforturilor continue de destabilizare a situaţiei în regiunile de sud a Ucrainei, în primul rând în regiunea Odesa, noi nu excludem scenariul de anexare a Transnistriei de către Moscova.
Blocada care nu există
Aşa-numitul minister de Externe al Transnistriei consideră controlul comun organizat de Ucraina şi Republica Moldova la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan drept „o blocadă totală a activităţii economice externe a Transnistriei”. Cum comentaţi o asemenea afirmaţie?
Acastă evaluare destul de dură venită de la partea transnistreană este complet nefondată. Republica Moldova şi Ucraina au semnat pe 4 noiembrie două documente noi cu privire la cooperarea transfrontalieră cu scopul de a simplifica şi a accelera trecerea prin frontiera comună a persoanelor şi mărfurilor, în primul rând transnistrene. Protocolul care stabileşte controlul comun la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan va asigura importul, exportul şi tranzitarea mărfurilor supuse accizelor şi a mărfurilor care nu sunt supuse accizelor. Acest fapt va economisi timpul şi cheltuielile suportate de antreprenori şi va elimina necesitatea de a redirecţiona mărfurile, inclusiv alcoolul şi tutunul, pentru a ocoli un segment al frontierei. Acest punct de control va permite evitarea vămuirii duble la Chişinău şi la Tiraspol. Paşii făcuţi de Ucraina pentru stabilirea controlului comun la punctul de trecere Cuciurgan sunt îndreptaţi pentru înlăturarea schemelor tenebre la punctele internaţionale de trecere în contextul luptei cu contrabanda. În plus, noi ne aşteptăm să reducem rutele de transportare pentru agenţii economici transnistreni de la 200 km la 40 km când aceştia exportă mărfuri în direcţia Odesa şi Iliceovsk. La această chestiune s-a referit şi partea transnistreană în cadrul conferinţei de la Rottach-Egern care s-a desfăşurat la sfârşitul lunii octombrie.
Înţelegerea presupune schimbul de date automatizat cu privire la trecerea froniterei moldo-ucrainene, fapt care va consolida securitatea datorită creşterii transparenţei la circulaţia tansporturilor şi mărfurilor. Acest punct de trecere va scuti cetăţenii străini care intră pe teritoriul Transnistriei de necesitatea de a se înregistra la autorităţile migraţionale din Republica Moldova, deci ei nu vor trebui să se deplaseze spre linia de delimitare administrativă de la vest de Transnistria.
Eu sunt împotriva blocadelor, ridicarea pereţilor. Aceste măsuri conduc la mari riscuri şi la criminalizează situaţia. Noi putem vorbi doar despre o blocadă a activităţii ilegale la frontieră.
Surse dubioase
Presa scria că batalionul Azov se pregăteşte de o operaţiune împotriva contrabandiştilor din Transnistria. Se vorbea despre crearea unei poliţii de frontieră care va lupta cu contrabanda din partea Transnistriei. La ce etapă se află acest proiect?
De fapt, despre aceasta au scris nişte surse media dubioase şi propagandistice. Unele surse media ucrainene au făcut referire la nişte pretinse declaraţii ale aşa-numitului Corp Civil al Azov. Nu consider de cuviinţă să comentez astfel de declaraţii. În ceea ce priveşte batalionul Azov, acesta face parte din Garda naţională a Ucrainei şi se conformează ordinelor comandanţilor.
Funcţiile de protecţie a frontierei sunt îndepinite de Serviciul Frontierei de Stat al Ucrainei, care, împreună cu Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei, în colaborare cu autorităţile de menţinere a ordinii din Ucraina luptă împotriva contrabandei. Porţiunea centrală, transnistreană a frontierei moldo-ucrainene, într-adevăr este cunoscută drept cea mai activă zonă a criminalităţii transfrontaliere. Este vorba despre o contrabandă care provoacă daune considerabile pentru securitatea economică a Ucrainei şi Moldovei.
Statul Ucraina şi societatea vor încetarea acestei activităţi la frontieră. Trebuie să remarcăm faptul că Ucraina alături de Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în Ucraina şi Republica Moldova (EUBAM) au făcut deja foarte multe pentru securitatea la frontieră.
Corupţia ca ameninţare de securitate
Domnule ambasador, cum apreciaţi lupta anticorupţie în Ucraina, aceasta fiind cea mai importantă cerinţă a Maidanului?
Corupţia este o problemă cheie a Ucrainei încă de la proclamearea independenţei. Fenomenul se opune formării unui stat democratic şi stabil economic. Nivelul corupţiei a devenit atât de mare încât a devenit o ameninţare pentru securitatea naţională alături de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
Problema luptei anticorpţie trece ca un fir roşu prin toate obligaţiile internaţionale ale Ucrainei. Este vorba de colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional şi dialogul cu UE privind implementarea Acordului de Asociere, dar şi de problema liberalizării regimului de vize.
Până la sfârşitul anului 2015 se va încheia prima etapă a campaniei anticorupţie în Ucraina – sprijinul instituţional şi legislativ pentru lupta împotriva corupţiei. Au fost adoptate o serie de legi şi modificări ale legislaţiei în vigoare, inclusiv la capitolul transparenţa în cheltuirea fondurilor publice, procuratura a fost lipstiă te funcţia de supraveghere generală, dar şi alte acte pentru combaterea corupţiei. În aprilie 2015 a fost adoptată strategia anticorupţie. A fost creat Biroul Naţional Anticorupţie, care va combate corupţia în rândurile funcţionarilor de rang înalt şi politicienilor. Au fost aleşi şi pregătiţi colaboratorii. Ultimul pas în acest sens a fost numirea pe 30 noiembrie 2015 a unui procuror anticorupţie, care a fost ales prin concurs de către o comisie specială formată din reprezentanţii autorităţilor şi ai organizaţiilor nonguvernamentale.
Până la sfârşitul lui 2015 se va finaliza crearea Agenţiei Naţionale pentru Prevenirea Corupţiei, care va fi un corp de coodonare, de primire a declaraţiilor pe venit de la funcţionari şi care va avea dreptul la iniţiativă legislativă în domeniul anticorupţie. Urmează să fie reformat şi sistemul de justiţie, de care depinde funcţionarea instituţiilor menţionate mai sus. Se desfăşoară o muncă asiduă căreia i se opune sistemul corupţiei ce a contaminat toate instituţiile de stat, în special pe cele care ar trebui să lupte cu corupţia.
Vectorul integrării europene
Evenimentele recente din Republica Moldova au demonstrat că forţele pro-europene s-au discreditat şi se pare că Chişinăul poate să deraieze de pe traseul european. Este integrarea europeană a Ucrainei un vector ce nu poate fi deturnat?
Integrarea europeană este o prioritate constantă a politicii externe a Ucrainei. Vreau să subliniez faptul că aceasta nu este un scop în sine fantomatic, dar un instrument pentru atingerea anumitor standarde şi a unui anumit nivel de viaţă. În acelaşi timp, acest lucru nu înseamnă copierea practicii ţărilor occidentale, însă preluarea experienţei şi o adaptare inteligentă a acesteia la realităţile noastre. În pofida noilor provocări şi dificultăţi, modelul european de dezvoltare şi-a demonstrat eficienţa. Acum nu există alternativă pentru aceasta – ori facem pasul pe loc la capitolul dezvoltarea societăţii, ori realizăm reforme adevărate şi şi facem schimbări spre bine. Aproximativ 70% din populaţia Ucrainei susţine integrarea europeană. Înainte de „Revoluţia demnităţii” adepţi ai integrării europene erau nu mai mulţi de 40% din populaţie. Raportul s-a schimbat dramatic după ce a început agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei. Oamenii şi-au schimbat cardinal atitudinea asupra acestui subiect.
Mai mult decât atât, scânteia care a aprins Euromaidanul în noiembrie 2013 a fost decizia Cabinetului de Minişti al Ucrainei de a deraia de pe calea dezvoltării europene şi refuzul preşedintelui Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE. Acest pas a însemnat pentru majoritatea ucrainenilor prăbuşirea speranţelor pentru o viaţă mai bună, pentru construirea unui stat de drept şi de succes din punct de vedere economic. După numărul enorm de jertfe a „Sutei cereşti”, miile de morţi şi răniţi în Donbas, un milion jumătate de refugiaţi de pe teritoriile ocupate, noi nu avem cale întoarsă.
Integrarea europeană este singura şi necesara cale pentru a supravieţui. Acum doar de noi depinde viteza şi succesul mişcării.
Cooperarea cu NATO
Este posibilă aderarea Ucrainei la NATO? Cât de actuală este tema această temă, pentru că vedem că situaţia din Donbas s-a calmat în ultima perioadă?
Una dintre principalele priorităţi ale politicii externe a Ucrainei este aprofundarea cooperării cu NATO. În ulimii un an şi jumătate, Ucraina a făcut multe pentru reformarea sectorului Apărării în conformitate cu standardele NATO cu scopul a de a consolida securitatea ţării. Se presupune că lucrul asupra atingerii tuturor criteriilor necesare pentru a adera la Alianţă se va încheia în 6-7 ani. Doar după ce vom duce până la capăt lucrările de pregătire, decizia privind aderare o va lua poporul ucrainean în cadrul unui referendum.
Potrivit datelor sondajelor de opinie, aproximati 60% din populaţia Ucrainei sprijină integrarea euro-atlantică, în comparaţie cu cele 16% de acum doi ani.
Considerăm că NATO este unica structură colectivă eficientă din sistemul de securitate internaţională. Statutul de neutralitate, de non-aliat nu a salvat Ucraina de agresiune şi de ocupaţia a unei părţi a teritoriului. Trebuie să fim apăraţi bine de posibilele atacuri în viitor. Iar perioada de linişte din Donbas este foarte instabilă. În ultima perioadă s-au îndesit provocările şi atacurile venite din partea insurgenţilor. Aceştia deschid focul nu doar asupra poziţiilor trupelor ucrainene, dar şi asupra teritoriilor care nu sunt controlate de Ucraina, imitând agresiunea militară din partea forţelor guvernamentale şi creează tablouri pentru televiziunile propagandistice. Isurgenţii au retras de pe linia de demarcare puţine arme de calibru mare, aşa cum o cere acordul de la Minsk. Deja au existat cazuri de utilizare a tancurilor şi a lansatoarelor de rachete reactive. A devenit de asemenea o tradiţie ca după venirea aşa-numitului „convoi militar”, activitatea militară a insurgenţilor pro-ruşi creşte.
Ivan Hnatişin s-a năcut în 1951 în regiunea Cernăuţi şi a absolvit în Universitatea de Stat din Cenăuţi. A îndeplinit funcţia de ambasador în Republica Moldova în anii 1996-2001. A fost viceministru la Ministerul de Externe al Ucrainei şi ambasador în Republica Slovenia. A revenit în postul de ambasador al Ucrainei la Chişinău pe 23 septembrie 2015, înlocuindu-l pe ambasadorul Serhii Pirojkov.
Se încarcă comentariile...
