„Un prieten pentru ceai”. Sistemul clandestin prin care Hamas plătește salariile funcționarilor din Gaza

La aproape doi ani de la izbucnirea războiului, Hamas rămâne o structură fragilă, presată de ofensiva militară israeliană și slăbită considerabil din punct de vedere operațional. Cu toate acestea, gruparea reușește să-și mențină – într-un mod surprinzător și opac – o formă de administrație funcțională în Gaza, plătind salarii lunare pentru aproximativ 30.000 de angajați ai aparatului guvernamental local.

Membri ai organizației teroriste Hamas/ FOTO:Profimedia

Potrivit unei investigații realizate de BBC, Hamas utilizează un sistem secret, bazat exclusiv pe numerar, prin care distribuie salarii reduse funcționarilor săi – în general, echivalentul a circa 300 de dolari la fiecare 10 săptămâni, adică aproximativ o cincime din lefurile anterioare războiului.

Informația a fost confirmată de cel puțin trei funcționari care susțin că au primit recent bani în acest mod. Sistemul este descris ca fiind periculos, improvizat și profund afectat de criza umanitară din teritoriu, unde un kilogram de făină a ajuns să coste până la 80 de dolari, în condițiile unei inflații galopante și ale unei penurii cronice de alimente, atribuite de ONG-uri restricțiilor impuse de Israel.

O rețea de livrare cu risc de moarte

În lipsa unei infrastructuri bancare funcționale, transferul efectiv al banilor se face printr-o rețea informală, în care angajații primesc mesaje criptate – uneori pe telefoanele personale, alteori pe cele ale membrilor de familie – cu instrucțiuni precise privind locul și ora unde trebuie să „se întâlnească cu un prieten pentru ceai”. În acel loc, o persoană – bărbat sau femeie – apare, oferă un plic sigilat cu numerar și dispare imediat, fără alte interacțiuni.

Riscurile sunt reale. „De fiecare dată când merg să-mi iau salariul, îmi iau rămas-bun de la soție și copii. Știu că s-ar putea să nu mă mai întorc”, a declarat un funcționar din Ministerul Afacerilor Religioase, sub protecția anonimatului. El povestește că unul dintre punctele de distribuție a fost bombardat într-o zi aglomerată într-o piață din Gaza – atac din care a supraviețuit cu greu.

Salarii simbolice, bancnote distruse, resentimente în creștere

Pentru mulți angajați, banii primiți sunt nu doar insuficienți, ci uneori inutilizabili. Alaa – nume fictiv – este profesor și susține o familie de șase persoane. El a primit 1.000 de shekeli (aproximativ 300 de dolari) în bancnote vechi și deteriorate. „Doar 200 erau utilizabile. Restul – sincer, nu știu ce să fac cu ele. După două luni și jumătate de foame, suntem plătiți în hârtie ruptă.”

Resentimentele cresc inclusiv în rândul celor loiali mișcării islamiste, care consideră că sunt tratați ca niște pioni sacrificabili. Mulți apelează zilnic la centrele de distribuție de alimente pentru a obține făină sau ulei, însă adesea pleacă acasă cu mâinile goale.

Rețeaua financiară din umbră a Hamas

După ce o mare parte din infrastructura sa administrativă și financiară a fost distrusă în raidurile israeliene, rămâne o întrebare fundamentală: cum reușește Hamas să continue să plătească salarii?

Un oficial de rang înalt din cadrul Hamas, cu acces la structurile financiare ale grupării, a declarat pentru BBC că, înainte de atacul sângeros din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, conducerea ar fi reușit să depoziteze aproximativ 700 de milioane de dolari în numerar și alte sute de milioane în shekeli în tunelurile subterane din Gaza. Aceste operațiuni ar fi fost supravegheate personal de liderul Hamas, Yahya Sinwar, și de fratele său, Mohammed – ambii uciși între timp de forțele israeliene.

Totodată, în martie, armata israeliană a anunțat că l-a eliminat pe Ismail Barhoum, considerat „șeful finanțelor” Hamas, într-un atac aerian asupra Spitalului Nasser din Khan Younis. Acesta era acuzat că direcționa fonduri către aripa militară a organizației.

Sursele externe: Iran, Qatar și taxe pe suferință

De-a lungul timpului, finanțarea Hamas a fost asigurată în principal din taxele și accizele impuse locuitorilor din Gaza, dar și din donații externe – în special din partea Qatarului, care a oferit sprijin financiar constant.

Pe de altă parte, aripa militară a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, dispune de o rețea financiară separată, dominată de sprijinul oferit de Iran. Conform unui oficial al Frăției Musulmane – mișcare islamistă interzisă în Egipt – aproximativ 10% din bugetul organizației ar fi fost direcționat către Hamas.

„Statul paralel” continuă să funcționeze

În pofida loviturilor primite, Hamas reușește să mențină un simulacru de guvernare în Gaza, alimentând o administrație minimală și susținând aparatul birocratic cu salarii simbolice. Criticii vorbesc despre un „stat paralel” în colaps, dar care nu dispare, pentru că este ancorat într-o rețea subterană de cash, loialitate ideologică și control social.

Pentru locuitorii din Gaza însă, întrebi dacă „statul” încă există și ți se răspunde cu un oftat: „Da, dacă ai norocul să-l întâlnești la ceai.”