Trump vrea să creeze o „coaliție Ormuz” și să cucerească centrul petrolier iranian de pe insula Kharg

Președintele american Donald Trump lucrează la crearea unei coaliții de țări pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz , care a fost blocată de Iran, relatează Axios, citând patru surse. Potrivit oficialilor americani, Trump are în vedere, de asemenea, confiscarea instalației esențiale de stocare a petrolului de pe insula Kharg a Iranului, dacă petrolierele rămân blocate în Golful Persic.

Insula Kharg/FOTO:X

O sursă familiarizată cu situația a declarat că, atâta timp cât blocada continuă și petrolul din Golful Persic este limitat, Trump nu ar putea pune capăt războiului, chiar dacă ar dori. Potrivit Axios, șeful de cabinet al Casei Albe și înalți oficiali ai administrației au purtat convorbiri telefonice pe 14 și 15 martie și au lucrat pentru a crea o coaliție multinațională. În special, Trump a discutat aceste eforturi cu prim-ministrul britanic Keir Starmer pe 14 martie. Publicația a numit această mișcare o schimbare semnificativă după ce președintele SUA a declarat că este „prea târziu” pentru ca Marea Britanie să ajute.

„A fost un weekend aglomerat în ceea ce privește diplomația între SUA și aliații săi europeni și asiatici. Principalul obiectiv al administrației Trump este de a asigura sprijinul politic din partea aliaților din gruparea din Strâmtoarea Ormuz”, a declarat o sursă familiară cu detaliile.

Nicio țară nu s-a angajat încă public, dar un oficial de rang înalt din administrație a declarat că Trump se așteaptă ca unele țări să își anunțe sprijinul săptămâna aceasta, inclusiv prin formarea a ceea ce Casa Albă numește „Coaliția Ormuz”.

„Cea mai mare parte a acestui petrol nu este a noastră — merge în alte țări. Așadar, dacă îl vor și vor ca prețul să scadă, trebuie ajutați”, a spus oficialul.

O sursă familiarizată cu negocierile a declarat că principala sarcină acum este de a asigura un acord politic. Se preconizează că problema „cine trimite ce și când” va fi rezolvată ulterior.

Țărilor care vor adera la coaliție li se vor oferi nave de război, facilități de comandă și control, drone și alte resurse militare. Wall Street Journal a relatat pentru prima dată că Trump dorește să anunțe coaliția săptămâna aceasta.

Președintele SUA face presiuni și asupra angajamentului Chinei față de coaliție, lucru pe care l-a făcut înainte ca Trump să călătorească la Beijing pentru un summit cu liderul chinez Xi Jinping, la sfârșitul lunii. Șeful de cabinet al Casei Albe a declarat pentru Financial Times că ar putea amâna călătoria dacă nu se poate ajunge la un acord cu Beijingul.

Trump i-a avertizat, de asemenea, pe aliații NATO. „Dacă nu va exista niciun răspuns sau dacă acesta va fi negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a declarat el pentru Financial Times.

Între timp, SUA continuă să atace ținte în Iran, concentrându-se pe coasta Golfului Persic și pe insula Kharg, un terminal strategic aflat la puțin peste 24 de kilometri în largul coastei Iranului. Trump a anunțat pe 13 martie că a ordonat atacuri asupra instalațiilor militare de pe insulă, dar nu și asupra instalațiilor petroliere. Sâmbătă, el a declarat pentru NBC că SUA „ar putea ataca de câteva ori în plus doar pentru distracție”.

„Nimeni nu ar trebui să acorde importanță la nimic dincolo de ceea ce a anunțat președintele. Președintele nu a luat nicio decizie cu privire la insula Kharg”, a declarat un oficial de rang înalt al Casei Albe.

Dar, a spus el, „asta s-ar putea schimba” dacă eforturile de curățare a strâmtorii continuă.

„Președintele nu va aștepta și nu va lăsa iranienii să dicteze ritmul conflictului”, a adăugat sursa.

Un alt oficial a declarat pentru Axios că Trump este atras de ideea unei preluări complete a insulei Kharg, deoarece ar însemna o „eliminare economică a regimului” - practic, privarea Teheranului de finanțare. Însă mișcarea ar necesita o prezență pe teren și ar putea provoca atacuri iraniene de represalii asupra instalațiilor petroliere și a conductelor din țările din Golf, inclusiv Arabia Saudită.

„Există riscuri mari. Există recompense mari. Președintele nu a atins încă obiectivul și nu spunem că o va face”, a spus oficialul.

Trump a declarat anterior că America discută cu alte țări problema patrulării Strâmtorii Hormuz. Când a fost întrebat câte țări sunt implicate, președintele SUA a spus că sunt aproximativ șapte, dar nu a specificat care sunt.

Trump a avertizat, de asemenea, că NATO se confruntă cu un viitor „foarte rău” dacă alianța nu ajută Statele Unite să deschidă Strâmtoarea Hormuz. El a reamintit asistența americană acordată Ucrainei și a subliniat că acum așteaptă sprijin reciproc din partea aliaților.

În același timp, Iranul are în vedere permiterea trecerii unui număr limitat de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz , dar numai dacă petrolul este vândut în yuani chinezești.

Pentagonul estimează durata războiului cu Iranul la patru-șase săptămâni, spune un consilier al lui Trump

Administrația americană estimează că actualul conflict cu Iranul ar putea dura între patru și șase săptămâni, potrivit consilierului economic al președintelui SUA, Kevin Hassett. El a declarat într-un interviu pentru CBS că operațiunea militară „avansează mai rapid decât era planificat”, informează Bloomberg.

Războiul a început în urmă cu peste două săptămâni și se află acum în cea de-a treia săptămână de lupte active. Hassett a precizat că decizia finală privind momentul încheierii operațiunii aparține președintelui Donald Trump.

Impact asupra piețelor energetice

Efectele conflictului se resimt deja pe piețele globale. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoarea Ormuz – una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Aproximativ o cincime din petrolul produs la nivel global și un volum similar de gaz natural lichefiat tranzitează în mod normal această zonă.

Pe fondul tensiunilor, prețul petrolului Brent a depășit vineri pragul de 103 dolari pe baril.

Secretarul american al energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru posturile ABC și NBC că administrația se așteaptă ca conflictul să se încheie „în câteva săptămâni”, moment în care livrările de energie ar urma să revină la normal, iar prețurile să scadă.

El a recunoscut însă că Washingtonul a anticipat „perturbări pe termen scurt” și o posibilă creștere temporară a prețurilor atunci când a decis să lanseze operațiunea militară.

„Sunt dificultăți de moment pentru a ajunge la un viitor mult mai stabil”, a spus Wright.

Trump cere sprijin internațional

Președintele Donald Trump a cerut sâmbătă comunității internaționale să trimită nave militare pentru a asigura libertatea de navigație în strâmtoarea Ormuz.

El a menționat în mod explicit mai multe state de la care așteaptă sprijin: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie.

Secretarul energiei a confirmat că Washingtonul poartă discuții cu aceste guverne, dar nu a oferit detalii suplimentare. Reacția unor aliați rămâne însă rezervată. Un oficial al partidului de guvernământ din Japonia a declarat că trimiterea unor nave militare japoneze pentru escortarea petrolierelor în Orientul Mijlociu se confruntă cu „obstacole juridice și constituționale serioase”.

„SUA au suficient petrol”

În pofida tensiunilor și a atacurilor continue din regiune, Casa Albă respinge ideea că presiunea economică ar putea forța Washingtonul să își schimbe strategia.

Kevin Hassett a spus că situația actuală este foarte diferită de crizele petroliere din anii 1970, când statele occidentale depindeau puternic de petrolul din Orientul Mijlociu. În prezent, Statele Unite sunt unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume.

„Iranul crede că poate afecta economia americană și îl poate forța pe președintele Trump să cedeze. Este greu de imaginat ceva mai absurd. Avem mai mult decât suficient petrol”, a afirmat el.

Potrivit consilierului, economia globală ar putea primi „un impuls pozitiv puternic” după încheierea conflictului.

Discuții în interiorul administrației

Totuși, presa americană relatează că în interiorul administrației Trump există dezbateri privind direcția războiului. Reuters a scris că diferite grupuri de consilieri discută momentul și modul în care Washingtonul ar putea declara victoria, în timp ce conflictul continuă să se extindă în Orientul Mijlociu.

Unii oficiali avertizează că efectele economice negative ar putea avea consecințe politice pentru administrație, în timp ce susținătorii unei linii dure cer continuarea operațiunii.

Potrivit Wall Street Journal, unii consilieri l-ar fi îndemnat în privat pe Trump să caute o strategie de ieșire din conflict, temându-se că un război prelungit ar putea eroda sprijinul politic intern.

Contextul escaladării

Tensiunile au escaladat la 28 februarie, când Israelul a lansat o serie de lovituri asupra unor ținte din Iran și asupra unor poziții ale grupării Hezbollah din Liban. Iranul a răspuns lansând zeci de rachete balistice asupra Israelului și atacând o bază militară americană din Bahrain.

Explozii au fost raportate și în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, unde sunt amplasate baze militare americane.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat ulterior că Teheranul este dispus să reducă tensiunile, dar a precizat că atacurile vor continua asupra bazelor militare americane din regiune atât timp cât operațiunile SUA și Israelului nu încetează.

Între timp, mai multe state din Golf încearcă să convingă Washingtonul să limiteze durata operațiunii militare, invocând riscurile pentru securitatea regională și pentru piețele energetice globale.