Top 100 FP România/ 2014 – Politică/ Administraţie/ Justiţie

0
0
Personajul colectiv al anului românesc 2014 sunt cei care au votat la prezidenţiale - atât în diaspora, cât şi în ţară. Iar acest personaj colectiv a pus pe masa câştigătorului Declaraţia de la Cluj.
Personajul colectiv al anului românesc 2014 sunt cei care au votat la prezidenţiale - atât în diaspora, cât şi în ţară. Iar acest personaj colectiv a pus pe masa câştigătorului Declaraţia de la Cluj.

Finalul anului trecut, şi totodată al celor 25 de ani de tranziţie, a adus un preşedinte votat pentru a fi „altfel” – susţinătorii din stradă i-au pus pe masă şi foaia de parcurs. Cu tot ce i s-a imputat Guvernului, nu doar în perioada electorală, câţiva miniştri au punctat pozitiv. Avem un nou comisar european şi propunători de politici din afara sistemului politic – iar un tată a modificat o practică politică din Educaţie!

Fragment din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015).  

1 – Klaus Iohannis

Preşedintele României

Pentru „momentul Obama”.

Preşedintele Barack Obama primea Premiul Nobel pentru Pace înainte de a fi făcut vreo pace –  doar pentru redarea speranţei că păcile, inclusiv cele sociale, sunt posbile. Similar, în Klaus Iohannis s-au pus milioane de speranţe că întreg sistemul politic din România, dacă nu cumva şi cel economic, poate fi resetat, în bine. Mai departe, dacă mulţi dintre aderenţii la o idee se comportă în consecinţă, unele profeţii de acest fel se auto-îndeplinesc. „România nu trebuie să mai rateze oportunitatea de schimbare, de occidentalizare deplină, după alegerea celui de-al treilea preşedinte de dreapta. Victoria lui Klaus Iohannis în alegeri este unul dintre acele evenimente istorice care au puterea să schimbe o ţară. (…) Dar cercul virtuos pe care îl pornim acum are nevoie de fiecare om, dar mai ales are nevoie de aceste combinaţii de oameni care îşi propun să înceapă cercul virtuos în acel domeniu în care îi deranjează pe ei regulile jocului. Nu poţi de unul singur, dar uneori este nevoie de un singur om să înceapă o schimbare” – semnala, la sfârşitul anului trecut, Alina Mungiu-Pippidi.

Preşedintele KI fiind, desigur, primul care trebuie să provoace cercuri virtuoase în cercurile sale – zecile de mii de oameni ieşiţi în stradă între tururile de scrutin din noiembrie i-au indicat şi cum: impunând implementarea „Declaraţiei de la Cluj”.

de urmărit  
•    Monica Macovei a anunţat, în noiembrie, după închiderea urmelor, o nouă construcţie, „care să reprezinte valori ca dreptatea, justiţia, demnitatea şi integritatea”, spunând că „începe revoluţia oamenilor cinstiţi”. La începutul acestui an a fost înregistrată Asociaţia M10.


2 – Alegătorii din diaspora

Pentru că au determinat rezultatul alegerilor din ţară.

Pe acelaşi loc cu câştigătorul prezidenţialelor se află şi cei care au stat la cozi, în frig şi ploi, în faţa secţiilor de vot din străinătate doar ca să contribuie la o schimbare politică esenţială acasă. Jurnalistul Vlad Mixich semnala astfel drama celor care, prin votul în străinătate sau prin ce au inspirat acasă, au schimbat rezultatul scrutinului din noiembrie: „A trebuit să plecaţi de acasă, să vă vedeţi copiii doar pe skype, să vă sărutaţi iubitele doar în week-end şi să vă îngropaţi părinţii între două avioane. A trebuit să vă fie dor, să vă fie ciudă, a trebuit să vă fie greu cum oricui plecat printre străini îi este. Şi cu toate astea ne-aţi arătat astăzi, tuturor celor rămaşi aici, că vă pasă. Un astfel de fenomen e imposibil de înţeles de un raţional, de un logician sau de un sociolog guvernamental. Aşa ceva se cuprinde doar cu sufletul.”

Notă: FPR a început încă din decembrie un serial pe ideea că #diasporacontează. În ediţia din decembrie am discutat despre valorile transmise acasă de cei plecaţi. În această ediţie arătăm ce poate face diaspora profesională pentru ţară de la distanţă.

notabil
•    Şi încă ceva: Observatorii independenţi, „eroii anonimi ai alegerilor din ţară”, ale căror reclamaţii au ţinut în frâu fraudele.

de urmărit
•    Campania Politică fără bariere (facebook.com/PoliticafaraBariere), lansată de un grup de ONG-uri: „trei cetăţeni să poată constitui un partid politic, iar participarea în alegeri să nu mai fie condiţionată de un număr de semnături imposibil de strâns sau de criterii de teritorialitate absurde”.

(...)

5 – Federaţia Volum

Pentru iniţiativă legislativă.

Parlamentul a adoptat anul trecut o nouă Lege a Voluntariatului. Mai rar, iniţiatorii tehnici ai legii nu aparţin sferei legislative sau executive, ci sunt o structură a societăţii civile: Federaţia Volum, o coaliţie de ONG-uri ce funcţionează şi pe bază de voluntariat. Pe scurt, prin această aducere a vechii legi în acord cu evoluţiile din UE, experienţa de voluntar va fi considerată acum şi în România drept experienţă profesională în domeniul studiilor absolvite. La fel, acum există posibilitatea recunoaşterii formale a abilităţilor şi competenţelor obţinute prin educaţie nonformală şi informală – mai precis, cei care vor alege să lucreze fără bani în folosul comunităţii vor primi certificate de competenţe. (Pe lung, consultarile publice pentru acest proiect legislativ au durat patru ani şi au implicat peste 500 de reprezentanţi ai unor ONG-uri, instituţii publice şi companii.) Onorant pentru ei, avocaţii legii în Parlament au fost deputaţii Mihai Sturzu (PSD), Alina Gorghiu (PNL), Codrin Scutaru şi Cristian Cosmin (PC).

de urmărit
•    Blocul Naţional Sindical a strâns, anul trecut, peste 150.000 de semnături pentru schimbarea Codului muncii, iar un Comitet de iniţiativă a înregistrat la Senat un proiect de modificare a legislaţiei muncii, care viza, printre altele, contractele pe perioadă determinată şi perioadele de probă.
•    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a pus în discuţie publică, anul trecut, un ordin potrivit căruia băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor comisioanele pentru fiecare operaţiune (în cifre, nu în procente!).


6 – Procurori, judecători, jurişti

Pentru anchetele şi procesele anului.

Sperăm ca Justiţia din România să merite premii în mulţi dintre anii următori – că are imens de treabă. Potrivit statisticilor, DNA a trimis anul trecut în judecată peste 900 de inculpaţi şi a dispus măsuri asiguratorii pentru sume de bani şi bunuri de aproximativ 200 milioane de euro. De-a lungul anului, în dosarele instrumentate de DNA au fost obţinute condamnări definitive în cazul a peste 1.000 de inculpaţi – calcula o retrospectivă Agerpres. În dosarul Microsoft a fost cerută ridicarea imunităţii pentru nouă miniştri; alte premiere au fost reţinerea, apoi arestarea preventivă, a şefei DIICOT şi a fratelui preşedintelui ţării, ca şi cercetarea, reţinerea sau trimiterea în judecată a unui mare număr de preşedinţi de consilii judeţene. În ajunul prezidenţialelor, Moise Guran comenta: „Îmi place râvna acestor oameni, au toată încrederea mea şi a multora dintre români, dar cel mai mult îmi place deruta politicienilor care nu ştiu ce să le facă celor de la DNA. Conştienţi că îşi joacă ultima carte, procurorii merg până în pânzele albe, fără şanse şi fără speranţe, căci nimeni n-are nicio armă împotriva unui kamikaze”. 

Nominal, să le notăm pe Anca Mădălina Alexandrescu şi Codruţa Strîmb – judecătoarele de la Curtea de Apel Bucureşti care au finalizat în mai puţin de şase luni cercetarea judecătorească a celor opt grei ai fotbalului, după ce cauza fusese trimisă spre rejudecare de Curtea Supremă, dând sentinţe care ar putea rări „naşii” din fotbalul românesc.

La fel, trebuie menţionaţi Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea – completul care l-a condamnat definitiv pe mogulul Dan Voiculescu, penalizând astfel un model de privatizări frauduloase.

Un loc de cinste îl au în această listă Carmen Dudaş, Mihai Topor şi Daniel Asaftei – juriştii băcăuani care s-au opus împroprietăririi ilegale a lui Paltin Sturza cu 43.000 ha de pădure. Prin rezistenţa celor trei la presiuni, în locul unui prejudiciu de peste 300 milioane de euro în contul regiei Romsilva, avem inculparea unui grup mafiot, în frunte cu deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam. (Actualizare, Carmen Dudaş: “Greul în acest dosar a început în anul 2012. Cei care m-au însoţit, şi care au împărţit cu mine aceeaşi maşină şi mii de kilometri prin ţară, aceleaşi camere de hotel, satisfacţii şi insatisfacţii şi multe alte stări create de presiunea dosarului Ghica, care încă nu s-a finalizat, au fost: cons. juridic Nela Cojocaru – ROMSILVA, cons. juridic Marinela Vişan, cons. juridic Mihaela Grozavu – Comisia judeţeană Bacău, cons. juridic Cerasela Ciobanu – Comisia locală Comăneşti,  avocat Mihai Ursu şi avocat Marius Comanac – pentru Comisiile locale Asau, Agaş şi Dofteana. Ei au fost şi sunt echipa mea (...) pentru că, repet, dosarul încă nu s-a încheiat! Decizia de retrocedare a pădurii încă nu este anulată şi noi încă muncim ca să o anulăm!”)

notabil
•    Prof. Mihaela Miroiu, la Interviurile Gîndul: „Femeilor li se datorează în mare măsură reaşezarea justiţiei în sensul de a ne crea nouă sentimentul că marile furturi se mai şi plătesc. Lor le datorăm asta, că nu sunt fricoase, nu sunt dependente, nu se vând şi ţin la reputaţia lor”.  

(…)

9 – Emil Moise

Profesor

Pentru că a făcut cu adevărat opţională predarea Religiei în şcolile publice.
 
După 20 de ani în care elevii puteau să nu facă ora de Religie doar prin depunerea unei cereri, un părinte „a învins binomul Stat-BOR şi a anulat metodele de impunere a Religiei în şcoli” – relata anul trecut Adevărul. În noiembrie, Curtea Constituţională  (CCR) a decis, cu unanimitate de voturi, că Religia nu mai poate fi materie obligatorie, ci doar un opţional, pentru care părinţii elevilor trebuie să depună cerere. La baza acestui verdict se află Emil Moise, profesor de Filosofie în Buzău. Într-un interviu pentru Adevărul, profesorul Moise a povestit că a început această luptă juridică în 2009, când fata lui, pe atunci elevă în clasa a IX-a, a hotărât că nu mai vrea să urmeze orele de Religie. Atunci a înţeles tatăl situaţia. „Normal ar fi să depui o cerere de înscriere la orele respective, în loc să depui cerere ca să îţi scoţi copilul de la Religie. Am întocmit atunci primul dosar, care a ajuns la CCR acum doi ani, însă a fost respins. Apoi am ales o altă abordare ca să dovedesc în instanţă că articolul din Legea Educaţiei privind predarea Religiei în şcoli este neconstituţional, pentru că încalcă alte legi organice care asigură drepturi fundamentale ale omului.“

Absolvent şi de Drept, domnul Moise s-a ocupat singur de acest demers juridic. „Dosarul meu a fost disjuns în alte trei dosare. În primul, am arătat că Legea Educaţiei Naţionale (LEN) încalcă Legea pentru Combaterea Discriminării şi am primit un verdict favorabil din partea instanţei pe 29 septembrie 2014, iar pe 10 noiembrie am primit o a doua decizie favorabilă în dosarul în care instanţa judeca dacă LEN încalcă Legea libertăţii religioase. Mai rămăsese un al treilea dosar, cel care a şi ajuns la CCR. Aici am încercat să arăt cum Legea Educaţiei încalcă drepturi constituţionale şi am reuşit.“

notabil
•    Anul trecut, activistul Alexandru Popescu a mers pe jos peste 3.000 de kilometri, din Ploieşti până la Bruxelles, pentru a protesta faţă de exploatarea cu cianuri şi a gazelor de şist.
•    Nu Opoziţia, nu presa, nici procurorii sunt cei care îi dau cele mai mari bătăi de cap lui Radu Mazăre, ci de un student în primul an la Drept – anunţa, vara trecută, România Curată. Pe 21 august 2014, Alexandru Bajdechi a depus la Tribunalul Constanţa o cerere de dizolvare a Consiliului Local Constanţa pe motivul lipsei activităţii acestei instituţii pe o perioadă mai lungă de două luni. La sfârşitul lui ianuarie a.c., Tribunalul Constanţa a admis cererea studentului Bajdechi de sesizare a Curţii Constituţionale în cauza legată de dizolvarea Consiliului Local Constanţa.

de urmărit
•    Asociaţia Funky Citizens: „Lipsa de responsabilitate în gestionarea banilor publici a devenit aproape un clişeu atunci când vine vorba de România. Deşi criza economică şi măsurile de austeritate subsecvente ar fi trebuit să ducă la o şi mai mare responsabilitate în gestionarea banilor publici, politica bugetară a continuat să nu producă un impact real nici în dezvoltarea României, nici în calitatea vieţii cetăţenilor ei. Cauzele sunt multiple, însă ne-am propus să ne concentrăm pe trei aspecte: finanţele publice reprezintă un mister pentru o mare parte din contribuabili; participarea la procesul de luare a deciziilor este oricum scăzută; între politicile bugetare şi politicile de dezvoltare există o ruptură profundă.”

Plus: Tehnologii pentru participare civică
•    Reclamă gratuită: „România Curată pune la dispoziţie o aplicaţie simplă cu ajutorul căreia puteţi afla cum cheltuiesc autorităţile statului, la nivel central şi local, banii pe care îi plătiţi ca impozite, dar şi multe alte informaţii publice care vă interesează legate de activitatea acestora. Ia Statul la întrebări este o aplicaţie web extrem de simplă care se bazează pe legea 544/2001 a liberului acces la informaţiile de interes public”.
•    Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib), organizaţie non-guvernamentală care promovează educaţia economică în România, a lansat anul trecut platforma interactivă de transparenţă bugetară OpenBudget: „Află şi tu ce se întâmplă cu banii tăi!”, recomanda organizaţia.

(…)

Cinci din cele 10 poziţii ale categoriei, cu versiuni extinse faţă de cele din revista tipărită - în curând şi restul.

Integrala listei Top 100 FP România/ 2014 este publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015). 

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite