Temperaturi pozitive în apropiere de Polul Nord, în timp ce Europa tremură de frig. Cercetătorii se tem că ar putea urma multe alte anomalii

0
0

În timp ce Europa se confruntă cu un val de frig siberian, în regiunea arctică se înregistrează temperaturi alarmant de ridicate. Situaţia, fără precedent, i-a pus pe jar pe oamenii de ştiinţă, care se tem că ar putea urma alte anomalii.

Principala îngrijorare a cercetătorilor, notează „The Guardian“, este că încălzirea globală duce la scăderea în intensitate a vortexului polar, ceea ce antrenează evenimente meteorologice anormale.

Luna aceasta, un influx de aer cald a determinat o creştere a temperaturilor din Siberia cu până la 35 de grade Celsius peste media pentru această perioadă. Totodată, în acest an, timp de 61 de ore, în Groenlanda a fost înregistrată o temperatură peste nivelul de îngheţ, acest interval fiind de trei ori mai mare decât în oricare dintre anii precedenţi. Iar specialiştii au decris situaţia drept „nebună“, „ciudată“ şi „pur şi simplu şocantă“. 

„Este o anomalie în rândul anomaliilor. (...) Sugerează că mai urmează surprize în contextul în care continuăm să înghiontim bestia furioasă care este climatul nostru“, a afirmat Michael Mann, director al Centrului pentru Ştiinţele Pământului de la Universitatea din Pennsylvania. 

În timp ce unii au privit valul de frig care a afectat în ultimele zile Europa drept o întoarcere a iernii, cercetătorii se tem că ar putea fi vorba despre o deplasare a unui fenomen care ar trebui să aibă loc mai spre nord.

La staţia meteorologică Cape Morris Jesup din Groenlanda, cea mai nordică din lume,  temperaturile din ultima perioadă au fost, uneori, mai mari decât cele înregistrate la Londra sau la Zürich.

Deşi vârful înregistrat duminică - de 6,1 grade Celsius - nu a fost un record, a durat câteva ore până când temperatura a coborât, apropiindu-se de media istorică. 

„Creşterile de temperatură fac parte din modelele meteorologice normale. Neoşnuit în cazul acestui eveniment a fost că a persistat atât de mult şi că a fost atât de cald“, a afirmat Ruth Mottram de la Institutul Meteorologic danez. „De la sfârşitul anilor 1950, cel puţin, nu am văzut temperaturi atât de ridicate în partea superioară a Arcticii“, a adăugat Mottram.

În aceste condiţii, oamenii de ştiinţă se întreabă dacă situaţia semnalează o slăbire a vortexului polar, adică a curentului circular de aer care se învârte în jurul Polului Nord, separând masa de aer rece arctic de masele de aer mai cald de la latitudini mai mici. 

Curenţii vortexului circulă la limita dintre troposferă şi stratosferă (la circa 10.000 de metri altitudine), în sens invers de acelor de ceasornic (de la vest la est), în emisfera nordică, formând un inel aproximativ, cu un diametru de circa 1.000 de kilometri, în jurul Polului.

Când vortexul polar este puternic, e bine definit şi are aspectul unui singur inel (foto mai jos), iar masa de aer polar este bine izolată. 

image

Când e mai slab, se rupe în două sau mai multe vortexuri mai mici, iar când e foarte slab, cum se întâmplă în acest moment, curentul de aer este practic dezorganizat (foto mai jos), ceea ce permite maselor de aer polar să „evadeze“ spre latitudinile noastre.

image

Vortextul depinde de diferenţa de temperatură dintre cea din Arctica şi cea de la latitudini medii, însă decalajul se diminuează întrucât zona Polului Nord se încălzeşte mai repede decât oricare altă regiune din lume. În timp ce temperaturile medii au crescut cu 1 grad Celsius, încălzirea la pol, de aproape 3 grade Celsius, topeşte calota glaciară. 

Unii cercetători vorbesc chiar de ipoteza cunoscută drept „calda Arctică, recile continente“, în contextul în care vortexul polar este tot mai puţin stabil, absorbind mai mult aer cald şi expulzând mai multe fronturi reci, cum ar fi cel care afectează acum Europa, menţionează „The Guardian“.  

Totuşi, cercetătorul Robert Rohde de la organizaţia nonprofit Berkeley Earth a atras atenţia că această teorie rămâne controversată şi nu este evidentă în toate modelele climatice, chiar dacă tendinţele din acest an par să o susţină. 

Pe termen lung, Rohde se aşteaptă la şi mai multe variaţii. „În condiţiile în care încălzim rapid Arctica, ne putem aştepta ca anii următori să ne aducă şi mai multe situaţii meteorologice fără precedent“, a avertizat el. 

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite