Veto-ul american este „undă verde" acordată Israelului pentru mai multe „masacre", spune Hamas

0
Publicat:
Ultima actualizare:

UPDATE Veto-ul american asupra unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU care cere o încetare imediată a focului în Gaza este o „undă verde" pentru Israel pentru a comite mai multe „masacre” pe acest teritoriu, a reacţionat marţi seara Hamas palestinian, relatează AFP, citată de Agerpres.

Soldat israelian în Gaza. FOTO Profimedia
Soldat israelian în Gaza. FOTO Profimedia

„Poziţia americană este undă verde pentru ca ocupaţia (israeliană) să comită mai multe masacre (...) Acest lucru nu va face decât să crească suferinţa poporului nostru", a indicat mişcarea islamistă palestiniană într-un comunicat.

Știrea inițială:

Statele Unite şi-au exercitat din nou dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, blocând astfel un proiect de rezoluţie prin care se cerea un armistiţiu umanitar imediat în războiul dintre Israel şi Hamas, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Washingtonul promovează în schimb un apel al Consiliului pentru o încetare temporară a focului, legată de eliberarea unor ostatici de către gruparea islamistă Hamas.

Proiectul de rezoluţie prin care se cerea un armistiţiu umanitar imediat respins fusese propus de Algeria.

13 dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate au votat pentru, Regatul Unit s-a abţinut, însă SUA, la fel ca şi ceilalţi patru membri permanenţi ai forului de conducere al ONU, au drept de veto.

 „Un vot în favoarea acestui proiect de rezoluţie este un sprijin pentru dreptul la viaţă al palestinienilor. Pe de altă parte, un vot împotrivă implică susţinerea violenţei brutale şi a pedepselor colective care li se impun", a susținut, înaintea procedurii, ambasadorul algerian la Naţiunile Unite, Amar Bendjama.

Încă de sâmbătă, ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield indicase că Statele Unite se opun rezoluţiei pe motiv că aceasta ar putea periclita negocierile între SUA, Egipt, Israel şi Qatar pentru obţinerea unui armistiţiu în Gaza şi a eliberării de ostatici deţinuţi de Hamas pe teritoriul respectiv.

După vot, ambasadoarea britanică Barbara Woodward a declarat, la rândul său, în faţa Consiliului, că „simplul apel la un armistiţiu - ceea ce face această rezoluţie - nu va face să se întâmple asta", iar „modalitatea de a opri luptele şi posibil de a împiedica reluarea lor este să se înceapă cu o pauză pentru scoaterea ostaticilor şi intrarea ajutoarelor" în Gaza.

În varianta algeriană, rezoluţia nu lega încetarea focului de eliberarea ostaticilor.

Versiunea propusă de SUA

SUA au propus în schimb o altă versiune, care cere un armistiţiu temporar şi se opune unei ofensive terestre majore a forţelor israeliene în oraşul Rafah.

Respectivul text a fost consultat luni de Reuters, care observă că Washingtonul a fost până acum reticent faţă de folosirea termenului de „armistiţiu", însă acum se recurge la formulările folosite săptămâna trecută de preşedintele american Joe Biden în discuţiile cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Potrivit propunerii americane, Consiliul de Securitate ar urma să „sublinieze sprijinul pentru un armistiţiu temporar în Gaza imediat ce este posibil, pe baza formulei eliberării tuturor ostaticilor", cerând în acelaşi timp „eliminarea tuturor obstacolelor din calea asigurării de asistenţă umanitară la scară mare".

Washingtonul protejează în general Israelul de acţiuni din partea ONU, însă au fost şi două situaţii în care s-a abţinut, permiţând Consiliului să adopte rezoluţii prin care se urmărea creşterea volumului de ajutoare pentru Gaza şi întreruperea luptelor pe termene mai lungi.

În absenţa unor astfel de rezoluţii, se poate ajunge la un vot în Adunarea Generală a ONU; rezultatul în acest caz nu este obligatoriu, însă are o pondere politică. În decembrie 2023, prin votul a peste trei sferturi din cele 193 de state membre ale ONU, Adunarea a cerut un armistiţiu umanitar imediat în conflictul dintre Israel şi Hamas, reaminteşte Reuters.

Războiul din Gaza a început după ce gruparea islamistă Hamas a atacat în 7 octombrie anul trecut Israelul, unde a ucis circa 1200 de oameni, majoritatea civili, şi a luat 235 de ostatici. Riposta israeliană, la început prin bombardamente, apoi şi printr-o ofensivă terestră, a dus la pierderea a circa 29.000 de vieţi în rândul palestinienilor.

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite