Soarta unui ateu în Arabia Saudită: închisoare, tortură sau moarte

Musulmani în timpul rugăciunii, în centrul oraşului Mecca, unde se află Kaaba, cel mai sfânt loc al islamului FOTO Reuters

Ateismul în Arabia Saudită este considerat un subiect tabu extrem de sensibil şi o infracţiune gravă, motiv pentru care ateii sunt extrem de greu de găsit în Orientul Mijlociu. Dar ei există, aşa cum o demonstrează un interviu realizat de jurnaliştii publicaţiei „Your Middle East“, chiar dacă duc o viaţă secretă.

„Vă rog să aveţi grijă ce detalii publicaţi pentru că lumea ne vânează ca pe vrăjitoare“, i-a spus Jabir ziaristului William Bauer. El are toate motivele să se teamă, în contextul în care este ateu într-o ţară în care a îmbrăţişa orice altă credinţă în afară de cea musulmană sunni atrage pedeapsa cu închisoarea, tortură şi chiar posibilitatea unei execuţii.

Chiar dacă nu a acordat interviul sub numele lui real, Jabir tot a fost precaut în declaraţii, iar asta pentru că Arabia Saudită este un mediu extrem de ostil cu cei care îşi exprimă convingeri religioase non-islamice, cu atât mai mult când vine vorba de cei care nu au credinţă deloc.

Pentru mulţi dintre saudiţi, a fi ateu este chiar mai rău decât a avea alte orientări religioase şi înseamnă, conform multor clerici arabi, o viaţă destrăbălată, apucături carnale, comportamente imorale şi aduce, în cele din urmă, osânda veşnică. În mass-media saudită ateii sunt consideraţi o ameninţare la adresa societăţii.

Jabir este un tânăr în jur de 20 de ani, absolvent al unei universităţi de top din ţară. În urmă cu câţiva ani era o persoană foarte credincioasă, care obişnuia să meargă cu regularitate la slujbe, iar muzică a început să asculte abia în anii adolescenţei. Acest lucru, însă, s-a schimbat în ultimii ani de facultate, când a constatat unele inadvertenţe în învăţăturile religioase

„Am început să-mi pun întrebări în legătură cu interzicerea muzicii sau de ce este obligatoriu pentru femei să poarte văl. Apoi am început să citesc diverse cărţi despre provenienţa scripturilor islamice, pe care le discutam în grup. După o vreme am început să cred că religia este o invenţie a oamenilor pentru a lupta contra realităţii şi pentru a impune ordine şi disciplină“, a declarat tânărul.

În interviul acordat de Jabir lui Bauer, el povesteşte despre dificultăţile prin care trecea pentru a procura cărţi, pe care uneori a trebuit să le introducă pe furiş în ţară, şi cum reţelele de socializare l-au ajutat să intre în legătură cu alţi atei, unii dintre ei mai în vârstă.

„Am fost surprins să întâlnesc persoane la 40 de ani care îşi ascund lipsa credinţei de decenii. Ei spun că datorită generaţiei tinere au reuşit să intre în contact cu oameni care gândesc la fel. „Facebook şi Twitter au facilitat întâlnirea oamenilor cu care pot dezbate subiecte de interes comun“ mărturiseşte el.

Jabir este nevoit să se ascundă şi faţă de familie, ceea ce devine frustrant adeseori, mai ales vinerea, când teoretic ar trebui să meargă la moschee să se roage. În realitate, el stă ascuns în maşină până se termină slujba.

Consecinţele unei posibile demascări a lui Jabir sau a oricărui alt „necredincios“ sunt foarte grave: „dacă cineva ar declara că este necredincios ar fi îndepărtat de familie, ar fi dat afară de la muncă, iar ceilalţi oameni l-ar evita. Este chiar posibil ca oamenii să-l agreseze fizic, poate chiar să îl omoare“.

Viziunea lui Jabir asupra viitorului este destul de sumbră, mai ales din cauza faptului că nu vede şanse pentru vreo schimbare. „Faptul că Arabia nu este o ţară laică te face să fii pesimist cu privire la viitor, dar faptul că această ţară promovează una dintre cele mai extreme forme ale islamului mă îngrozeşte. Nu văd schimbări din partea societăţii şi nici din partea familiei regale, iar lumii din afară nu îi pasă câţi oameni sunt ucişi pentru că nu cred în religia cu care s-au născut, atâta timp cât există petrol“, mărturiseşte el îngrijorat.

„Nu mi-am imaginat niciodată că o să mă simt atât de împăcat cu noua perspectivă pe care o am asupra vieţii. Noile mele păreri despre puterea supremă, despre viaţa de după moarte sau despre credinţă şi religie s-au consolidat de-a lungul a ani de lectură şi de căutări. Este un drept primar al omului să fie liber să creadă în ce vrea. Ştiu că este doar un vis pentru Arabia Saudită, dar asta nu schimbă faptul că oamenii vor continua să aibă viziuni şi credinţe diferite, chiar dacaă societatea o permite sau nu“, conchide Jabir.