Scutul, întors pe toate feţele de presa lumii

Mass-media internaţională a analizat pe larg implicaţiile anunţului că scutul american antirachetă va acoperi România. Marile agenţii şi cotidiene internaţionale sunt de părere că decizia costă mai puţin Statele Unite decât varianta Polonia-Cehia şi convine şi Rusiei.

România şi anunţul că va găzdui scutul american antirachetă au ţinut ieri prima pagină a presei din toată lumea. Consimţământul de a găzdui sistemul antirachetă american a fost dat de Bucureşti imediat după sosirea unei solicitări în acest sens din partea preşedintelui SUA, Barack Obama, scrie cotidianul german „Tages­spiegel".

Mai citiţi şi:

Comentariu Ovidiu Nahoi: Băgăm şi scutul în politică?

România intră în „Războiul stelelor“

Biden ne-a adus scutul, dar nu ne-a ridicat vizele

Liderul de la Cotroceni nu a precizat despre ce fel de componente este vorba, însă SUA doresc să staţioneze în România rachete SM-3, în cadrul unui scut mobil de apărare contra rachetelor cu rază scurtă şi medie, scrie "Handelsblatt", citându-l pe Philip Crowley, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.

Ce spun europenii

Cotidianul ceh "Ceske Noviny" consideră că "anunţul surprinzător făcut de preşedintele României are probabil legătură cu noile planuri ale lui Barack Obama, care a renunţat la proiectul iniţial al predecesorului său de instalare a bazelor americane pentru apărarea antirachetă în Cehia şi Polonia, dar nu a detaliat ce va face în continuare".

Potrivit Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTFB), noul scut antirachetă va fi desfăşurat între 2011-2015 şi se referă la amplasarea de rachete pe nave din Mediterana şi instalaţii la sol. Şi Albania a fost contactată, dar în orice caz România va fi cea aleasă dacă Parlamentul român dă undă verde finală planului.

Radio Free Europe sugerează chiar că este posibil ca SUA să nu fi luat o decizie finală în cazul României. Totul ar depinde de comportamentul Iranului, pentru că, deşi se credea anterior că Iranul posedă rachete balistice intercontinentale, pare să-şi fi schimbat strategia şi să desfăşoare rachete cu rază ­scurtă şi medie de acţiune.

Oricum, România ar putea deveni un important nod de tranziţie pentru transportarea de forţe militare în Orientul Mijlociu, relatează BBC.

Alegerea României pentru amplasarea scutului este cel mai recent indiciu că SUA intenţionează să continue apărarea antirachetă în Europa, în ciuda anunţului de renunţare la sistemul din Cehia şi Polonia, unde amplasarea scutului ar fi fost mai costisitoare, scrie "Financial Times".

Administraţia SUA a cerut 8,4 miliarde de dolari în solicitarea de buget de săptămâna aceasta pentru programele în plan internaţional, pentru anul financiar 2011 - o creştere cu peste jumătate de miliard de dolari faţă de anul trecut. Cererea totală acoperă şi regiuni de dincolo de Europa şi o mai mare cooperare cu state din Golf.

Americanii, cu ochii pe reacţia Rusiei

„New York Times" citează opinia lui Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, care este de părere că anunţul nu va fi o surpriză pentru liderii ruşi, "de vreme ce constituia una dintre opţiuni". Locul în care va fi amplasat în România este oricum mai departe de graniţa rusească decât ar fi fost cel din Polonia, spune Trenin.

În plus, sistemul din România nu ar permite rachetelor interceptoare să oprească o rachetă rusească îndreptată asupra SUA, o posibilitate ce provoca îngrijorarea Rusiei, scrie NYT. Ipoteza este confirmată şi de Alexandr Kramcikin, director adjunct al Institutului pentru analize politice şi militare, care susţine, potrivit NYT, că Rusia a încercat demult să convingă SUA că România sau Bulgaria ar fi o alternativă mai bună decât Polonia şi Cehia.

Potrivit UPI (United Press International), "scutul Obama" este "o încercare de a face pe plac Rusiei". El presupune o îmbinare între interceptoare fixe, cu baza la sol şi relocabile (pe nave de război) de tip Standard Missile 3 şi radare care se focalizează în principal asupra pericolului din partea unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a salutat imediat anunţul făcut de Bucureşti. ‘'Suntem mulţumiţi că România a acceptat să participe la scutul antirachetă'', le-a spus el ziariştilor la Washington.

Rusia: „aşteptăm mai multe informaţii"

Ministrul rus de Externe, ­Serghei Lavrov, a declarat, ieri, că Moscova aşteaptă mai multe informaţii din partea Washingtonului în legătură cu planul SUA de amplasare a unor rachete interceptoare la Marea Neagră. Lavrov a anunţat că membrii Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite vor discuta despre Iran dacă Teheranul nu are o poziţie constructivă în disputa referitoare la programul său nuclear.

Şi, potrivit experţilor ruşi, amplasarea interceptoarelor în România va fi tratată cu calm de Moscova. "Pentru Rusia nu există un pericol direct. Rusia nu intenţionează să atace România. (...) Şi atunci când făcea parte din lagărul socialist, România nu cauza URSS nimic altceva decât dureri de cap", consideră vicepreşedintele Academiei pentru probleme geopolitice de la Moscova, Vladimir Anohin.

Iran: Scutul, „o dezinformare a SUA"

Press TV comentează că Washingtonul demonizează Iranul privind presupusa ameninţare din partea tehnologiei avansate de rachetă a Teheranului, deşi republica islamică nu şi-a ameninţat niciodată vecinii, iar tehnologia sa militară este în mod clar dezvoltată pentru a asigura că ţara se poate apăra împotriva unor potenţiali inamici. SUA îşi intensifică de fapt propaganda antiiraniană pentru a justifica amplasarea scutului antirachetă în Europa, susţine Press TV.

Postul a relatat pe larg despre decizia CSAT şi a menţionat declaraţiile lui Traian Băsescu, potrivit cărora scutul nu e îndreptat împotriva Rusiei, ci a „altor ameninţări".