Războiul refugiaţilor din Siria începe să afecteze Europa

Mii de sirieni încearcă să evite cum pot controalele de la frontiera Uniunii Europene, pentru a fugi de violenţele ce durează de 18 luni în ţara lor.

Situaţia a determinat cererea unui răspuns european la criza celor 200.000 de refugiaţi care au fugit în Iordania, în Irak, Liban şi în special în Turcia. Din aceste ţări, sirienii care au posibilităţi financiare încearcă să ajungă în UE, în special în Grecia şi de acolo speră să obţină azil în ţările nordice.

Numai în Suedia sunt aşteptaţi 17.000 de sirieni aflaţi în căutarea refugiului, ceea ce reflectă o creştere a acestei tendinţe, la nivelul întregului continent european. Mai puţin de o zecime dintre aceştia a ajuns în Suedia în prima jumătate a acestui an.

Fuga din ţară

„Am traversat un râu şi cineva mi-a spus că «Eşti în Europa. Nimeni nu te poate opri acum»“, îşi aminteşte Jamal, un student din Idlib, despre cât de uşor a ajuns la un centru de refugiaţi din Kopingebro, sudul Suediei, după o pătrundere dificilă prin Grecia.

De frică să nu fie chemat în armata preşedintelui sirian Bashar al-Assad, tânărul de 24 de ani a trebuit să fugă. A petrecut două zile în munţii din nord-vestul Siriei, ferindu-se de bombe, ca să ajungă în siguranţă în Turcia.

Acolo deja se află 75.000 de sirieni, alţi 200.000 fiind aşteptaţi, iar cei care au posibilităţi financiare pot visa să ajungă în alte ţări. Jamal spune că a petrecut 25 de zile în Turcia, înainte să ajungă în nordul Europei.

Ca şi Jomaah, care a cheluit mii de dolari pentru a închiria o dubiţă şi un şofer din Turcia ca să-şi ducă familia clandestin în Europa, Jamal a oferit puţine detalii despre călătoria sa ilegală.

Când fratele lui Jamal a fost împuşcat în martie, alături de alţi soldaţi, în timp ce încerca să dezerteze, s-a hotărât să plece. „Sunt căutat în Siria. Nu vreau să lupt şi să omor, ci vreau să studiez. Vreau o viaţă normală“, a  explicat Jamal.

A crescut numărul cererilor de azil politic

Trecerea clandestină a frontierei şi lipsa de acurateţe a statisticilor strânse din cele 27 de state membre UE fac imposibilă determinarea numărului de sirieni ajunşi în Europa.

Dar în Germania au existat 2.346 de persoane care au aplicat pentru azil politic în primele luni ale acestui an, în timp ce şi în Marea Britanie şi alte ţări s-a înregistrat o oarecare creştere.

Grecia şi-a mărit patrulele de la frontiera cu Turcia, în contextul în care a fost înregistrată o creştere a sirienilor prinşi în Europa, în primele şase luni ale anului. În timp ce doar 2.400 de sirieni au fost prinşi, Eurostat spune că 12.325 ar fi depus cereri de azil politic în Europa, din ianuarie până în iunie. Cifrele nu sunt exacte, însă, din cauza întârzierilor de date şi pentru că nu toate cererile se înregistrează.

Deşi numărul refugiaţilor sirieni nu este încă exagerat de mare, ţările europene sunt îngrijorate de situaţie

Suedia a fost nevoită să improvizeze locuri de cazare. Jamal şi Jomaah stau într-un hostel care în mod obişnuit este folosit de turişti.

Sirienii au devenit al treilea cel mai mare grup de căutători de azil politic în Suedia, după ce somalezii şi afganii au atins numărul de 1.855, în perioada ianuarie-iulie, faţă de 303 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Din cauza pericolelor anticipate, Suedia a acceptat aproape toate aplicaţiile de azil politic de anul acesta.

Jomaah a fugit cu soţia şi copiii din ţară, după ce a fost încătuşat şi bătut de forţele preşedintelui al-Assad. Tatăl

său i-a dus în munţi, de unde au plecat pe jos în Turcia. A plătit 8.000 de dolari ca să angajeze un şofer şi să închirieze o dubiţă care să-i ducă în Europa.

„Rulotele nu prea sunt oprite de poliţie pentru că se gândesc că sunt turişti. Am fost în spate şi nu vedeam nimic. Poate eram în Bulgaria, poate eram în Ungaria. A durat ceva până am ajuns în Germania“, a povestit Jomaah pentru BBC.

Mulţi sirieni care au avut posibilitatea de a ajunge în Suedia sunt oameni cu studii, care au renunţat la viaţa confortabilă şi la locurile de muncă bine plătite. Jomah era inginer pe o navă şi locuia cu familia într-o vilă, avea maşină şi chiar o ambarcaţiune. Acum se îngesuie într-o camera din Suedia cu paturi suprapuse, mobilată din Ikea, de unde şi mănâncă chiftele cu macaroane.

Însă nu toţi fugarii au noroc. Câţiva sirieni s-au înecat luna trecută, când nava pe care se aflau s-a scufundat în apropiere de Cipru.

Măsurile potrivite din partea europenilor

Câţiva experţi în migrare fac presiuni asupra Uniunii Europene să uşureze situaţia sirienilor şi să le ofere o întâmpinare mai călduroasă.

„Avem de-a face cu o criză imensă la frontierele Europei şi această situaţie nu trebuie să continue“, a avertizat Phillippe Fargues, directorul Centrului de Migrare din Florenţa. El susţine că Europa ar trebui să-şi deschidă graniţele spunând că oricine vine din Siria este considerat un refugiat şi nu trebuie să-şi dovedească acest statut.

Fargues argumentează că statele Uniunii Europene ar trebuit să-şi coordoneze tacticile pentru ca sirienii să obţină mai uşor azil politic.

„Toată lumea care vine aici pierde ceva, dar câştigă siguranţă“, a comentat Anthony Sawires, care a fugit acum o lună cu familia sa din Siria, pentru a se refugia în Suedia.

Chiar dacă se consideră norocos după ce a văzut două maşini explodând înainte să plece de acasă, încă se acomodează cu viaţa de refugiat. „Nu o să am aceeaşi viaţă aici“, a spus el, în timp ce soţia lui a adăugat: „Acasă este locul în care te simţi în siguranţă“