Raport: Iranul ar fi capabil să dezvolte o armă nucleară într-o lună
0
Un raport emis de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate estimează că Iranul ar putea construi o bombă atomică în mai puţin de o lună.
Conform cercetării, capacitatea Iranului de a produce arme pe baza de uraniu a atins stadiul la care timpul necesar îmbogăţirii uraniului pentru a construi o bombă este estimat la o perioadă de 30 până la 45 de zile. Experţii anunţă totuşi că iranienii sunt pe cale să micşoreze această durată până la sub o lună de zile.
„Scurtarea timpului necesar construirii unei arme nucleare are implicaţii asupra oricăror negocieri cu Iranul“, notează raportul, adăugând că grija principală a negociatorilor occidentali ar trebui să fie micşorarea timpului de îmbogăţire a uraniului de către Iran. Uraniul îmbogăţit e materie primă pentru producerea armelor nucleare.
Obiectivul negociatorilor poate fi atins în mai multe feluri, toate implicând o reducere semnificativă a numărului de centrifuge active de la centrele Natanz şi Fordo. Raportul cere negociatorilor să se asigure că nu vor fi construite mai multe centrifuge, iar cele în construcţie nu vor fi finalizate.
Concluzia raportului institutului american afirmă că „aceşti paşi pot fi realizaţi, dacă Iranul este într-adevăr dispus să arate lumii că programul său nuclear nu are nicio componentă militară“.
Iranul a oprit temporar procesul îmbogăţirii uraniului la 20%, întrucât are suficiente stocuri pentru a alimenta reactorul de cercetare din Teheran, a anunţat, joi, un parlamentar iranian. Programul îmbogăţirii uraniului la nivelul la care poate fi folosit pentru a crea arme nucleare este principala problemă pe care o are Teheranul în relaţie cu comunitatea internaţională, care suspectează Iranul că doreşte să se înarmeze. Iranul susţine că are nevoie de programul nuclear în scopuri civile.
Guvernul iranian, Organizaţia Iraniană pentru Energie Atomică şi echipa iraniană însărcinată cu negocierile în domeniul nuclear nu au făcut niciun anunţ oficial.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a comunicat că este la curent cu aceste informaţii, dar a refuzat să ofere detalii.
Iranul va accepta vizite surpriză la instalaţiile sale nucleare
Aplicarea protocolului adiţional de către Iran care prevede inspecţii surpriză la instalaţiile sale nucleare este inclusă în etapa finală a planului său prezentat la Geneva, a afirmat pe 16 octombrie şeful negociatorilor iranieni din dosarul nuclear, Abbas Araghchi, rectificând o declaraţie precedentă.
Aceste declaraţii au fost făcute la Geneva, la încheierea primei runde de negocieri pe tema programului nuclear iranian, constituind un test pentru credibilitatea schimbării proclamate de noua preşedinţie iraniană.
„Aceste probleme nu sunt prevăzute în prima etapă a planului nostru dar fac parte din ultima etapă", a declarat Araghchi, citat de agenţia Irna, reeferindu-se la planul prezentat marţi de Iran grupului 5+1 (Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, China, Franţa şi Germania).
El a fost întrebat de jurnaliştii iranieni dacă aplicarea Protocolului adiţional la Tratatul de neproliferare (TNP) şi problema nivelului de îmbogăţire a uraniului fac parte din oferta iraniană prezentată marilor puteri. Pe 15 octombrie, el afirmase totuşi că protocolul adiţional „nu face parte" din planul iranian.
Araghchi a explicat anterior că planul propus marilor puteri are două faze esenţiale. O primă fază, care va dura şase luni, va permite „restabilirea încrederii reciproce" şi o fază finală în care Iranul aplică măsuri de verificare ale AIEA pentru a asigura „transparenţa“ programului său nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.
Protocolul adiţional permite inspecţii intensificate şi inopinate la instalaţiile nucleare ale unei ţări, efectuate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), şi obligă ţara să comunice informaţii privind toate operaţiunile ciclului combustibilului nuclear.
Până în prezent, Iranul trebuia să notifice existenţa unei instalaţii nucleare cu trei luni înainte de introducerea materialului de fisiune în instalaţie.
Aplicarea Protocolului adiţional era una dintre cererile pe care secretarul de Stat american John Kerry le-a adresat Iranului pentru a-şi demonstra bunăvoinţa în negocieri. Rezoluţiile AIEA şi Consiliului de Securitate al ONU necesită, de asemenea, ca Iranul să semneze şi să aplice acest protocol adiţional.
Iranul, semnatar al TNP, a aplicat voluntar Protocolul adiţional între 2003 şi 2005 înainte de a înceta să facă acest lucru când dosarul iranian a fost trimis Consiliului de Securitate al ONU.
Teheranul afirmă că dreptul la îmbogăţirea uranului este o „linie roşie", dar se declară pregătit să discute „despre nivelul, forma şi cantitatea îmbogăţirii".
Citeşte şi:
Diplomaţia iraniană a fost practic restartată, după ce a fost ales Hassan Rouhani, al şaptelea preşedinte al Iranului, un stat care se află în competiţie, cu alte puteri regionale, interesate de controlul unor zone clare, din Orientul Mijlociu, precum Turcia, Arabia Saudită şi Israel. O dovadă, de ultimă oră, fiind dialogul ambasadorului iranian, la Bucureşti, cu jurnalişti interesaţi de un eveniment programat în această săptămână.
INFOGRAFIE Semne de dezgheţ între SUA şi Iran
După aproape 34 de ani, relaţiile americano-iraniene ar putea intra pe un făgaş normal cu ocazia reuniunii de la New York, unde are loc cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU.
Preşedintele Iranului asigură ţările membre ale ONU că Iranul „nu este o ameninţare pentru lume”
Într-un discurs mult aşteptat de membrii reprezentanţi ai ţărilor din ONU care au participat la lucrările Adunării Generale a organizaţiei internaţionale, preşedintele iranian, Hassan Rohani, a asigurat marţi seară că ţara sa nu reprezintă „o ameninţare pentru lume sau pentru regiune”, cerându-i preşedintelui american să ignore posibilele conflicte şi să se orienteze spre negocieri.
Veniturile lunare ale Iranului de pe urma tranzacţiilor comerciale cu petrol au scăzut cu 58% după ce SUA şi ONU au impus sancţiuni dure începând cu 2011, pedepsind puterea de la Teheran pentru continuarea programului naţional de dezvoltare nucleară, în ciuda recomandărilor şi avertismentelor internaţionale.
Iranul a ajuns în pragul recesiunii din cauza sancţiunilor internaţionale
Sancţiunile aplicate Iranului din cauza programului său de îmbogăţire a uraniului au paralizat economia ţării, care a înregistrat anul trecut o scădere de 1,4 la sută, din cauza unei prăbuşiri a exporturilor de petrol, conform unui raport al guvernului american publicat marţi.
Guvernul de la Teheran a trimis zece echipe de lunetişti pentru a face curăţenie în zona bazarului, unde inclusiv pisicile au fost atacate şi muşcate de nişte creaturi ieşite, parcă, din filme horror.
Se încarcă comentariile...
