Proteste fără sfârşit în Egipt. Oamenii sunt nemulţumiţi de situaţia economică şi de noua putere

Egiptenii au marcat cea de-a doua aniversare de la plecarea fostului dictator Hosni Mubarak prin demonstraţii pline de furie împotriva celui ales succesor. Forţele de ordine au folosit tunuri de apă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii adunaţi în faţa palatului prezidenţial, informează agenţia de ştiri Reuters.

Agenţii de securitate au depus eforturi luni seara pentru a dispersa un grup de activişti după ce unii dintre ei au încercat să traverseze o barieră de sârmă ghimpată care trebuia să le oprească înaintarea spre poarta palatului. Protestatarii au scandat că „Oamenii vor să dea jos regimul”. Unii dintre egipteni au aruncat cu pietre în forţele de ordine şi către clădirea prezidenţală.

„Fireşte că sunt dezamăgit. Cu fiecare zi este tot mai rău”, a susţinut Ahmed Mohamed, tânăr egiptean care protesta în faţa palatului.

Pereţii palatului au fost marcaţi de însemne ale mesajelor de protest, precum „Erhal” („Pleacă”), scandare care s-a auzit în Piaţa Centrală Thrir din Cairo în timpul revoltei de 18 zile care a dus la îndepărtarea lui Mubarak, pe 11 februarie 2011.

Este la fel precum Mubarak, dacă nu cumva mai rău

O staţie de metrou, blocată

Anterior evenimentelor din stradă, mai mulţi bărbaţi mascaţi au blocat pentru scurt timp una dintre staţiile de metrou din Cairo, iar alţi activişti au blocat traficul incendiind anvelope pe unul dintre pasajele principale din capitală. Sute de alţi egipteni furioşi s-au adunat în faţa clădirii unde se află biroul procurorului-şef al ţării, cerând dreptate şi răzbunare pentru protestatarii ucişi în incidentele violente cu forţele de securitate după ce actualul preşedinte islamist Mohammed Morsi a preluat mandatul în vara anului 2012.

„Economia este într-o stare chiar mai proastă, iar toate instituţiile guvernamentale se destramă. Morsi nu va recunoaşte asta”, a adăugat Ahmed Mohamed.

Noul preşedinte nu mai este dorit

Cetăţenii egipteni sunt nemulţumiţi în mod special de greşelile grave ale serviciilor de securitate, susţinând că s-au schimbat prea puţine aspecte de când a fost încheiată dictatura lui Mubarak. Mulţi critici îi acuză pe preşedintele Morsi şi membrii Frăţiei Musulmane, cea mai importantă organizaţie politică islamistă din lume, înfiinţată în Egipt, că încearcă să obţină monopolul asupra puterii, dar ignoră cerinţele grupurilor seculare şi liberale, cele care au fost stâlpii centrali ai revoltei.

Protestatarii au plecat în marş spre Piaţa Thrir, punctul esenţial al revoltei civile, iar o parte dintre egipteni au format un grup care s-a îndreptat spre palatul prezidenţial. Mai multe sute de persoane au ieşit afară, pe străzile din Alexandria, al doilea cel mai mare oraş din Egipt.

„Ne-am adunat aici ca Mohammed Morsi, dictatorul, să plece. Este la fel precum Mubarak, dacă nu cumva mai rău”, a declarat Doaa Mustafa, o gospodină de 33 de ani care susţine că e dispusă să protesteze în stradă până când Morsi va capitula, aşa cum a făcut Mubarak.

Obiectivele protestului au fost uitate

Printre cerinţele protestatarilor se numără modificarea noii constituţii. Aceştia susţin că islamiştii au grăbit procesul de aprobare a noii forme a constituţiei în ciuda dezacordului cu opoziţia. Rezultatul a dus la un set de legi care subminează libertatea de exprimare şi convingerile religioase, dar şi drepturile femeilor.

De asemenea, egiptenii cer dizolvarea actualului cabinet şi formarea unuia nou, acuzând actuala echipă guvernamentală de lipsa de eficienţă şi neputinţa de a ţine sub control abuzurile forţelor de ordine, dar şi lipsa de reacţie împotriva celor responsabili de moartea a sute de civili victime în timpul protestelor.

Preşedintele Morsi şi susţinătorii săi au respins în repetate rânduri acuzaţiile opoziţiei, pretinzând că se încearcă îndepărtarea unui preşedinte ales democratic. După şapte luni de la preluarea mandatului, popularitatea lui Morsi în rândul cetăţenilor egipteni a scăzut 10 procente, până la  53% în prezent, potrivit sondajului realizat de Centrul Egiptean pentru Cercetarea Opiniei Publice.

Evoluţia Egiptului

În ultimele săptămâni s-a răspândit în afara capitalei un val de violenţe tot mai accentuate, pe măsură ce iniţiativele politice au eşuat să îndeplinească nevoile societăţii civile. Explozia de furie a debutat odată cu cea de-a doua aniversare a începutului revoltei de pe 25 ianuarie. Grupurile de activişti reuniţi luni au fost relativ restrânse şi fără consemnarea unor incidente majore.

Egiptul a fost marcat de disensiuni politice de la îndepărtarea lui Mubarak, printr-o revoltă alimentată de furia răspândită de abuzurile dese ale forţelor de ordine. După ce a demisionat, Mubarak a fost înlocuit de un consiliu militar care s-a aflat la putere timp de 17 luni.

Morsi a câştigat primele alegeri democratice în iunie 2012. Însă în prezent preşedintele şi Frăţia Musulmană, grupul politic care i-a oferit susţinerea, se confruntă cu furia egiptenilor care au participat la revolta din 2011 şi care acuză că au fost îndeplinite prea puţine dintre obiectivele pentru care au luptat.

Pentru mare parte din egipteni, ultimii doi ani au adunat frustrare pe măsură ce economia ţării s-a aflat într-o deteriorare progresivă, iar divergenţele între opoziţia majoritar seculară şi blocul islamis conservator s-au adâncit.