Premierul ungar – Chavez al Europei

0
0

Jurnalişti în greva foamei, o bancă naţională sub papucul guvernului, pensiile private – naţionalizate din nou, opoziţia socialistă – oficial vinovată de crimele comunismului. Premierul Viktor Orban e comparat tot mai des cu liderul venezuelean Hugo Chavez.

2012 a început cu stângul pentru Ungaria. Este adevărat, a fost adoptată noua Constituţie, dar nici nu a intrat bine în vigoare (pe 1 ianuarie) că a şi a devenit ţinta unor critici atât pe plan intern, cât şi extern. În ultima zi a sesiunii parlamentare din 2011 au fost votate, pe bandă rulantă, potrivit opoziţiei, o serie de legi organice importante, dintre care unele - cele referitoare la reorganizarea Băncii Naţionale şi la a doua „naţionalizare" a fondurilor caselor de pensii private - au fost considerate de Comisia Europeană neconforme cu legile europene.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban  Foto: Reuters



Acces la „puşculiţa" Băncii Naţionale

Noua lege care prevede reorganizarea Băncii Naţionale, aflată atunci sub formă de proiect, i-a determinat pe membrii delegaţiei FMI şi ai Comisiei Europene să părăsească, la începutul lui decembrie, Budapesta fără să înceapă negocieri preliminare pentru un nou acord preventiv, solicitat de guvern.

Cu toate acestea, Parlamentul ungar a votat-o cu mici modificări. Legea prevede comasarea Băncii cu Comisia monetară de supraveghere. Această măsură îi va permite premierului Viktor Orban să facă schimbări de personal la conducerea băncii, scop urmărit de premier încă de la instalarea lui la putere. Astfel, actualul preşedinte va deveni vicepreşedinte, Orban urmând să numească pe altcineva în postul rămas liber. Persoana va fi aleasă în aşa fel încât să nu opună rezistenţă la intenţiile guvernului de a folosi rezervele băncii pentru a umple golurile bugetului pentru 2012. Actualul preşedinte, Andras Simor, a respins până acum orice încercare de amestec în conducerea şi managementul celei mai importante instituţii financiare din ţară.

image

Fostul premier Ferenc Gyurcsany, reţinut  Foto: Reuters



Prin această reorganizare, Orban evită criticile Băncii Centrale Europene. Potrivit BCE, preşedintele băncii centrale a unei ţări din UE nu poate fi schimbat în timpul mandatului. Noua lege este considerată drept un atac la independenţa băncii şi mulţi analişti consideră că delegaţiile FMI şi Comisiei Europene nu vor mai reveni la Budapesta.

În ceea ce priveşte casele private de pensii, ele sunt lipsite pentru a doua oară de fondurile rămase după prima „naţionalizare", banii fiind redirecţionaţi către sectorul de stat. Economiştii prevăd desfiinţarea definitivă a pilonului doi de pensii.

Ultimatum de la americani

Dar Cabinetul Orban este criticat şi pe plan politic, fiind acuzat de nerespectarea principiilor democratice. După atenţionările Comisiei Europene, a venit rândul Statelor Unite. Secretarul de stat, Hillary Clinton, a trimis pe 23 decembrie 2011 o scrisoare premierului ungar. Ea atrage atenţia asupra subminării treptate şi sistematice a instituţiilor democratice din Ungaria, după ce, săptămâni de-a rândul, presa americană a informat despre cum s-au votat legi pe bandă rulantă cu ajutorul majorităţii de două treimi pe care o deţine Fidesz (partidul premierului Orban) în Parlament.

În scrisoare se exprimă preocuparea părţii americane în ce priveşte măsurile legate de independenţa  tribunalelor şi a actului judecătoresc, de noua lege a cultelor care, după ce a fost votată, a fost retrasă, şi de libertatea presei. În acest context, se aminteşte acordarea unor frecvenţe radio pe criterii politice, dându-se ca exemplu cazul postului Klubradio.

Potrivit analistului politic american de origine maghiară Charles Gati, scrisoarea este un fel de ultim avertisment pentru Viktor Orban. Se pare însă că atenţionarea a fost în zadar. Ce s-a întâmplat în ultima zi a sesiunii parlamentare, prin adoptarea unui mare număr de legi (fără participarea opoziţiei, care s-a retras de la lucrări), este văzut în  străinătate drept o concentrare mai mare a puterii în mâinile lui Orban. Publicaţia britanică „The Times" a folosit chiar cuvântul „dictatură" şi  l-a numit pe Orban „Chavez al Europei".

image

Svastica, din literele ce formează numele Fidesz  Foto: AFP



Partidul Socialist Ungar ar putea fi interzis

O altă lege votată în ultima zi a fost desemnarea celui mai mare partid de opoziţie, Partidul Socialist Ungar (PSU), drept moştenitorul de drept al fostului partid comunist, (Partidul Muncitoresc Socialist Ungar), fiind implicit răspunzător de crimele comise în timpul celor 50 de ani de regim totalitar, ca, de pildă, înăbuşirea revoluţiei din 1956, condamnarea şi executarea a mii de persoane, lipsa libertăţilor democratice, a pluripartitismului.

PSU a negat întotdeauna această filiaţie şi se consideră un partid social-democrat modern, asemănător cu cele occidentale. Este posibil, susţin unii specialişti, ca această lege să ducă chiar la interzicerea partidului. În acest fel, Fidesz ar scăpa de concurentul lui cel mai redutabil din opoziţie.

Mişcări antiguvernamentale

O amplă demonstraţie antiguvernamentală de protest a avut loc săptămâna trecută la Budapesta. Organizată de LMP (Se Poate şi o altă Politică),  un alt  partid de opoziţie, manifestaţia a dorit să atragă atenţia asupra felului nedemocratic în care se adoptă în Parlament chiar şi legile organice, fără dezbateri pertinente şi fără să se ţină cont de propunerile opoziţiei.

La demonstraţie, deputaţilor LMP, dintre care unii s-au legat cu lanţuri de uşile Parlamentului, li s-au alăturat şi alţi oameni politici din opoziţie, inclusiv fostul premier Ferenc Gyurcsany, care de curând şi-a creat propriul partid, Coaliţia Democratică. El a fost reţinut de poliţie împreună cu militanţi ai LMP. În acelaşi timp, mai mulţi redactori ai televiziunii de stat se află în greva foamei în faţa sediului Centralei Media (MTVA). Ei protestează faţă de unele măsuri de cenzură şi cer destituirea celor vinovaţi de aceste fapte.

image

Libertatea presei, pe cale de dispariţie  Foto: Reuters



În ajunul Anului Nou, mii de demonstranţi s-au adunat aici, exprimându-şi sprijinul faţă de greviştii foamei. Anul trecut, în Ungaria au avut loc două reduceri masive de personal în media publică, mulţi dintre ziarişti fiind scoşi pe criterii politice. Aseară, la Opera Ungară s-a organizat sărbătorirea noii Constituţii, moment pe care forţele de opoziţie urmau să-l marcheze printr-o mare demonstraţie antiguvernamentală.

Scrisoare dură

SUA au trimis premierului Orban o scrisoare în care critică măsurile legate de independenţa  tribunalelor şi a actului judecătoresc, de noua lege a cultelor şi de libertatea presei.

Orban şi Fidesz se menţin în fruntea sondajelor

Chiar dacă mişcările de protest se înmulţesc şi situaţia din ţară se agravează, Viktor Orban şi partidul său, Fidesz, se menţin în fruntea sondajelor. Astfel, o analiză efectuată de Institutul "Nėzöpont" la 22 decembrie 2011 arată că, dacă azi s-ar organiza alegeri, Fidesz şi creştin-democraţii ar obţine din nou două treimi din locurile din parlament (cât au şi în prezent). Raportate la numărul alegătorilor activi, 58 la sută ar vota Fidesz şi 54 la sută pe premierul Viktor Orban.

Interesant este că, dacă se iau în considerare numai alegătorii activi, Jobbik (extrema dreaptă) are 17 la sută sprijin, pe când PSU -numai 13 la sută, aceasta după desprinderea din partid a aripii Gyurcsany a cărui formaţiune politică a ajuns la trei la sută. Fostul premier Ferenc Gyurcsany şi-a înfiinţat recent propria formaţiune politică, Coaliţia Democratică. Un alt sondaj însă, realizat de Ipsos, relevă că ungurii sunt tot mai sătui de politică. Dacă alegerile ar avea loc săptămâna viitoare, 54% din alegătorii ungari nu ar vota, potrivit sondajului.

Analiştii explică menţinerea pe primul loc a Fidesz şi a premierului prin modalitatea în care Viktor Orban reuşeşte să-şi „vândă" ideile populaţiei, vorbind în permanenţă despre „lupta pentru libertate şi împotriva ameninţărilor" externe la adresa ţării şi despre încercările de amestec ale organismelor internaţionale în treburile Ungariei.

Guvernul a luat şi mai multe măsuri populiste precum cea a plafonării cursului de schimb, pentru a-i proteja astfel pe ungurii care au credite în franci elveţieni. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Nezopont, 72% din unguri sunt convinşi că vinovate de slăbirea forintului sunt atacurile speculative din exterior şi criza economică globală.

image
În lume


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri